Sibiul este una dintre cele mai vizitate destinații turistice din România, cu un patrimoniu cultural bine conservat și o ofertă diversificată pentru toate tipurile de vizitatori. Orașul s-a transformat, în ultimele două decenii, dintr-un oraș transilvănean liniștit într-un reper major pe harta turismului românesc și european. Mai jos îți prezentăm cele mai importante obiective turistice în Sibiu și împrejurimi.
Orașul poate părea mic la prima vedere, dar eleganța sa arhitecturală și deschiderea către cultură atrage în fiecare an sute de mii de turiști, români și străini deopotrivă.
Fost oraș medieval fondat de coloniști sași, Hermannstadt – cum îi spun germanii – păstrează în centrul său istoric un peisaj urban aproape intact: piețe largi cu clădiri baroce, pasaje boltite, acoperișuri în pantă și faimoasele „ochiuri” ale Sibiului, ferestrele lucarnelor care dau senzația că orașul privește înapoi. Astăzi, aceste detalii arhitecturale nu sunt doar atracții turistice, ci și martori ai unei identități multiculturale bine păstrate, în care români, sași, maghiari și alte comunități au coabitat secole la rând.
Dar farmecul Sibiului nu e dat doar de clădiri. Orașul e impecabil îngrijit, totul e pus la punct și are o viață culturală incredibil de bogată. Într-un singur an, poți prinde Festivalul Internațional de Teatru, un Târg de Crăciun desprins dintr-o poveste, sau Festivalul Astra în aer liber. Între timp, muzeele, galeriile și teatrul național îți dau mereu motive să mai rămâi o zi în plus.
Și dacă vrei să descoperi obiective turistice lângă Sibiu, ai multe opțiuni. Marginimea Sibiului te așteaptă cu sate tradiționale și biserici fortificate, Munții Făgăraș îți oferă trasee spectaculoase, iar Valea Hârtibaciului păstrează sate unde încă se vorbește dialect săsesc.
Centrul istoric al Sibiului
Centrul vechi al Sibiului și-a păstrat aspectul medieval de-a lungul secolelor. Este format din cele trei piețe celebre – Piața Mare, Piața Mică și Piața Huet – înconjurate de clădiri istorice cu arhitectură gotică, renascentistă și barocă. Străduțele înguste, pasajele boltite și acoperișurile cu “ochi” de pe casele vechi creează o atmosferă unică.
Întregul ansamblu al centrului istoric este clasat ca monument național și a fost propus pentru includere în Patrimoniul Mondial UNESCO datorită valorii sale arhitecturale și culturale.
Plimbându-te pe aici, vei descoperi zidurile vechii cetăți, bastioane și turnuri de apărare care coexistă armonios cu arhitectura urbană contemporană. Sibiul a fost cândva cel mai important oraș fortificat al sașilor transilvăneni, iar farmecul de burg medieval se simte la tot pasul.
Un tur al centrului istoric trebuie să includă neapărat Pasajul Scărilor, un coridor pitoresc de piatră ce leagă Orașul de Sus de Orașul de Jos, străjuit de arcade și scări ce par desprinse dintr-un basm.
De asemenea, merită să vizitezi Casa Altemberger (Muzeul de Istorie), un edificiu gotic superb, și Casa Artelor din Piața Mică, fosta hală a breslei măcelarilor care datează din 1370.
Nu rata nici faimoasele „ferestre cu pleoape” de pe acoperișurile caselor – acești „ochi ai Sibiului” care par că te privesc vigilent de la înălțime sunt un simbol arhitectural inconfundabil și o atracție favorită pentru fotografii.
Seara, centrul vechi capătă o atmosferă romantică sub luminile felinarelor, cu terase primitoare și muzicanți stradali care completează experiența.
Piața Mare
Piața Mare este ca o scenă deschisă, pe care Sibiul își joacă rolul de oraș european cu șarm istoric. E largă, aerisită și impunătoare, flancată de clădiri baroce cu fațade impecabil conservate. Aici se simte energia orașului: localnici, turiști, artiști stradali, toți se adună sub soarele care îmbracă piatra cubică într-o lumină caldă.
Pe colțul pieței, Palatul Brukenthal îți face semn să intri – o fostă reședință aristocratică transformată în muzeu, unde pictura europeană, mobilierul vechi și biblioteca nobilă te poartă într-o altă epocă. La câțiva pași, Turnul Sfatului îți promite o panoramă superbă, dacă urci cele câteva zeci de trepte până în vârf.
Evenimentele nu lipsesc niciodată: vara se aud ritmuri de jazz sau teatru în aer liber, iar iarna, Piața Mare devine decorul de basm al unuia dintre cele mai frumoase târguri de Crăciun din România. E locul unde Sibiul se întâlnește cu lumea.
Piața Mică
Când pășești din Piața Mare în Piața Mică, parcă ai trecut din sala de bal într-un salon primitor. E mai restrânsă, mai cochetă, dar plină de viață. Clădirile în culori pastelate, cu acoperișuri „cu ochi” care te privesc în tăcere, creează un decor irezistibil pentru orice plimbăreț cu aparat foto sau doar cu privirea curioasă.
Aici găsești cafenele cu mese mici și flori pe pervaz, galerii de artă și magazine cu produse locale. Tot în Piața Mică se află faimosul Pod al Minciunilor – un loc încărcat de legende, perfect pentru un moment romantic sau o fotografie simbolică.
Piața Mică e genul de spațiu care nu te grăbește. Te invită să te oprești, să bei o cafea bună și să privești. Să te bucuri de ritmul lent și de detaliile care fac diferența.
Piața Huet
Ascunsă între zidurile vechi, Piața Huet pare o enclavă a liniștii în mijlocul orașului. Aici, zgomotul turistic se estompează, iar ceea ce rămâne este atmosfera solemnă a unei epoci apuse. Piața e dominată de Catedrala Evanghelică, o construcție gotică impunătoare, cu vitralii colorate și o orgă monumentală care umple spațiul de sunet la fiecare concert.
În jurul catedralei, casele sașilor, unele vechi de sute de ani, spun povești despre negustori, preoți și elevi de altădată. Piața Huet e un loc ideal pentru cei care caută liniște, istorie și autenticitate. Poți sta pe o bancă, poți răsfoi o carte sau pur și simplu poți asculta ecoul pașilor pe caldarâm.
Muzeul Național Brukenthal
Muzeul Național Brukenthal, găzduit în elegantul Palat Brukenthal – un palat baroc ridicat la sfârșitul secolului XVIII de baronul Samuel von Brukenthal, aflat în Piața Mare. Deschis publicului încă din 1817, Muzeul Brukenthal este cel mai vechi muzeu din România și unul dintre primele din Europa Centrală și de Est.
Palatul în sine este o bijuterie arhitectonică, iar colecțiile adăpostite aici sunt impresionante: pinacoteca Brukenthal cuprinde peste 1.000 de picturi ale marilor școli europene din secolele XV–XVIII, de la maeștri flamanzi și germani până la reprezentanți ai barocului italian.
Alături de galeria de artă europeană, muzeul include și o galerie de artă românească, o bogată bibliotecă și secții de istorie și arheologie (în clădiri separate, precum Casa Altemberger).
Vizitând Muzeul Brukenthal, vei putea admira lucrări celebre (de ex. tablouri de Rubens sau van Dyck), precum și exponate locale de mare valoare, totul într-un ambient care te poartă în atmosfera nobilă de acum două secole.
Nu uita să arunci o privire și la curtea interioară a palatului, un loc retras și răcoros în zilele de vară, unde adesea au loc mici evenimente culturale.
Program de vizitare și bilete pentru Muzeul Național Brukenthal
Muzeul Național Brukenthal poate fi vizitat de miercuri până duminică, între orele 10 și 18 (casa de bilete se închide la ora 17:15). Lunea și marțea muzeul este închis.
Un bilet pentru vizitarea Palatului Brukenthal (care include Galeria de Artă Europeană și Galeria de Artă Națională) costă 50 de lei în cazul adulților, 25 de lei pentru pensionari și 12,5 lei pentru elevi, studenți și persoanele cu handicap.
Ca să vizitați muzeul din Palatul Brukenthal trebuie să vă rezervați aproximativ o oră și jumătate.
Strada Cetății
Strada Cetății este un tronson medieval din centrul istoric al Sibiului, marcat de vechile ziduri de fortificație și turnuri de apărare.
Strada a fost construită ca parte a celei de-a treia centuri de fortificații a orașului, din secolele XIII–XIV, iar zidurile și turnurile au fost refăcute în secolul XVI.
Zona este considerată cea mai bine păstrată porțiune a fortificațiilor medievale sibiene.
Pe această stradă se află trei turnuri istorice importante:
- Turnul Dulgherilor – consolidat în secolele XIV–XV, cu o structură circulară la bază și octogonală sus. Este cel mai nordic dintre cele trei și oferă acces în circuitul turistic.
- Turnul Olarilor – construit în secolele XV–XVI, cu o bază rectangulară și metereze pentru archebuze. Se ajunge la el pe un balcon suspendat deasupra străzii, ce oferă o frumoasă panoramă.
- Turnul Archebuzierilor – ridicat după anul 1450, face parte tot din a treia centură; a fost păzit de breasla arcurarilor sau pânzarilor.
În ansamblu, zidul și turnurile au fost renovate și sunt integrate într-un circuit turistic accesibil publicului.
Strada este flancată de case pastelate elegante, conferindu‑i un aer boem, pitorească ca un colaj în nuanțe retro.
Cele trei turnuri de pe Strada Cetății
Traseul celor trei turnuri de pe Strada Cetății este unul dintre cele mai fotogenice și autentice fragmente de Ev Mediu din Sibiu.
Fortificațiile Sibiului au fost construite în mai multe etape între secolele XIII–XVI, pe măsură ce orașul creștea și se confrunta cu amenințări externe (tătari, otomani).
Orașul a avut patru centuri de apărare succesive, cea de-a treia fiind cea mai bine conservată astăzi.
Fiecare turn era întreținut și apărat de o breaslă — ceea ce înseamnă că dulgherii, olarilor, archebuzierii etc. nu doar lucrau la meseria lor, ci și se pregăteau să apere orașul.Aceasta însemna:
- întreținerea structurală (reparații la zid, acoperiș, scări)
- dotarea cu arme și muniție
- organizarea de gărzi și antrenamente
- apărarea efectivă în caz de atac
Acest sistem a făcut ca Sibiu să fie unul dintre cele mai bine apărate orașe din Transilvania în perioada medievală.
Turnul Dulgherilor
Este cel mai nordic dintre cele trei turnuri. A fost construit inițial în secolul XIV ca parte a celei de-a treia centuri de apărare.
Rolul de apărare era asigurat de bresla dulgherilor (meșteșugari specializați în construcții din lemn).
În trecut, dulgherii depozitau aici atât arme, cât și materiale de construcție. Funcționa și ca punct de observare pentru eventuale atacuri dinspre nordul orașului.
Turnul Olarilor
A fost construit în secolele XV–XVI, după apariția armelor de foc în Transilvania și apărat de bresla olarilor — meșteșugari care produceau vase și obiecte din ceramică.
Face parte din același sistem defensiv cu Turnul Dulgherilor, conectat printr-o pasarelă acoperită.
Este unul dintre primele turnuri din Sibiu gândite special pentru arme de foc, nu doar arcuri și săgeți. În perioada pașnică, servea și ca depozit pentru ceramică și unelte.
Turnul Archebuzierilor (sau al Pânzarilor)
A fost ridicat după 1450, odată cu adaptarea fortificațiilor la noile tehnologii militare. Aparținea breslei archebuzierilor (trăgători cu archebuze — strămoșii puștilor moderne) sau, conform altor surse, breslei pânzarilor (țesători de pânze).
Face parte tot din a treia centură de fortificații și este dotat cu guri de tragere la diferite nivele, optimizate pentru arme cu țeavă lungă.
Era ultimul punct al segmentului de fortificație de pe Strada Cetății, spre sud. Rolul său era de a acoperi colțul defensiv al orașului și de a conecta patrulele cu alte segmente de zid.
Program de vizitare pentru turnurile cetății
Cele trei turnuri pot fi vizitate de marți până duminică, cu un program ușor diferit în funcție de sezon:
- Programul de vară (1 aprilie – 31 octombrie): Marți – Duminică 11:00 – 19:00
- Programul de iarnă (1 noiembrie – 31 martie): Marți – Duminică 11:00 – 18:00
Lunea, turnurile nu au program de vizitare. Ultimul acces este de la 18:30, respectiv 17:30.
Tariful de vizitare este de 2 lei de persoană, pentru Turnul Olarilor și Turnul Dulgherilor.
Intrarea se realizează prin Turnul Dulgherilor, iar ieșirea se va face prin Turnul Olarilor.
Turnul Sfatului
Chiar între Piața Mare și Piața Mică se înalță Turnul Sfatului, unul dintre simbolurile Sibiului și martor tăcut al istoriei orașului.
Construit inițial în secolul al XIII-lea ca parte a celei de-a doua centuri de fortificații, turnul a servit de-a lungul timpului ca poartă de intrare în oraș, punct de observație, depozit de cereale și chiar închisoare.
Astăzi, Turnul Sfatului este deschis publicului, iar urcarea celor șapte niveluri pe scara îngustă merită tot efortul: sus, de pe platforma superioară, te așteaptă o panoramă superbă asupra întregului oraș vechi.
Priveliștea acoperișurilor cu lucarne (“ochii” Sibiului) și a piețelor medievale, cu contururile Munților Făgăraș la orizont în zilele senine, este de neuitat.
Interiorul turnului găzduiește și mici expoziții de fotografie sau artă, însă principalul punct de atracție rămâne terasa de belvedere.
În plus, mecanismul ceasului din turn, vechi de câteva sute de ani, poate fi văzut în trecere pe la etajele intermediare.
Turnul Sfatului este foarte fotogenic – îl poți surprinde atât din Piața Mică (de lângă Podul Minciunilor), cât și din Piața Mare, unde străjuiește colțul clădirii Primăriei Vechi.
Fără îndoială, acesta este locul ideal pentru a-ți orienta pașii și a cuprinde din priviri tot Sibiul istoric, de la linia de fortificații până la Catedrala Evanghelică ce domină cu silueta sa gotică.
Program de vizitare pentru Turnul Sfatului
Turnul Sfatului poate fi vizitat de luni până duminică, ăntre orele 10 și 20. Taxa de vizitare este una mai mult simbolică, de 2 lei.
Podul Minciunilor
La capătul Pieței Mici, trecând peste un mic pasaj ce unește Orașul de Sus de Orașul de Jos, se află Podul Minciunilor, unul dintre cele mai cunoscute obiective ale orașului.
Construit în 1859, acesta este cel mai vechi pod din fontă din România și totodată primul pod metalic fără piloni de pe teritoriul țării.
Podul are o balustradă elaborată din dantelărie metalică și oferă o perspectivă excelentă asupra clădirilor colorate din Orașul de Jos.
Renumele podului vine însă din legendele locale țesute în jurul său. Se spune că Podul Minciunilor “are urechi” și că scârțâie amenințător atunci când cineva spune o minciună în timp ce îl traversează.
Altă poveste afirmă că, în vremuri trecute, îndrăgostiții își jurau credință pe acest pod – dacă promisiunile erau mincinoase, podul se prăbușea.
Desigur, sunt doar mituri amuzante, însă ele dau podului un farmec aparte.
Astăzi, Podul Minciunilor este un loc preferat de turiști pentru fotografii și un spațiu al artiștilor stradali. Seara, luminile discrete îi conferă un aer romantic.
Traversează-l și tu, amintindu-ți de legenda care l-a făcut celebru – dar ai grijă să spui numai adevărul cât timp ești pe pod.
Muzeul ASTRA
La marginea orașului, în rezervația naturală Parcul Dumbrava Sibiului, se întinde Muzeul Civilizației Populare Tradiționale ASTRA, cunoscut simplu drept Muzeul ASTRA sau Muzeul Satului din Sibiu.
Acest muzeu în aer liber este un adevărat tezaur al culturii rurale românești, întins pe peste 90 de hectare de pădure și poieniță. Este unul dintre cele mai mari muzee etnografice în aer liber din Europa, cu o colecție ce cuprinde peste 400 de case țărănești și instalații tradiționale aduse din toate regiunile României.
Plimbându-te pe aleile muzeului, vei descoperi gospodării autentice cu acoperiș de paie, biserici de lemn maramureșene, mori de vânt dobrogene, ateliere meșteșugărești (dogărie, fierărie, olărit etc.) și chiar un han tradițional.
Fiecare construcție e amenajată cu obiecte de epocă, ilustrând viața satului de odinioară.
Muzeul ASTRA oferă și demonstrații de meșteșuguri și ateliere interactive – poți vedea cum se țese la război, cum se presează uleiul la troiță sau cum lucrează un fierar.
De asemenea, muzeul găzduiește frecvent evenimente și târguri: de pildă, în fiecare august are loc aici Festivalul Național al Tradițiilor Populare, unde meșteșugari și artiști populari din toată țara își prezintă creațiile.
La capătul plimbării, te poți relaxa pe malul lacului din mijlocul muzeului, unde există și un debarcader cu bărci. Ansamblul pitoresc al caselor reflectate în apa lacului îți va oferi imagini de neuitat și cadre perfecte pentru fotografii.
Muzeul ASTRA nu este doar o expoziție statică, ci o experiență vie, care îți permite să înțelegi profund tradițiile și modul de viață al țăranului român de-a lungul secolelor.
Program de vizitare și bilete pentru Muzeul ASTRA
Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului poate fi vizitat zilnic, între orele 8 și 20, program valabil în sezonul mai-iunie.
Prețul biletelor pentru vizitarea Muzeului ASTRA este de 35 de lei pentru adulți, 15 lei pentru pensionari și 9 lei pentru elevi și studenți, cu o mică reducere în cazul grupurilor de minim 20 de persoane.
Biserici și clădiri emblematice ale Sibiului
Sibiul se mândrește cu un patrimoniu religios remarcabil, rod al conviețuirii mai multor confesiuni de-a lungul secolelor. Catedrala Evanghelică din Piața Huet este poate cea mai impunătoare biserică gotică din Transilvania, construită în sec. XIV și înzestrată cu un turn-clopotniță înalt de 73 de metri, vizibil din orice punct al orașului. În interiorul catedralei, poți admira o orgă veche de peste 200 de ani și mormântul prințului Mihnea Vodă cel Rău (un domnitor valah refugiat la Sibiu în sec. XVI). De cealaltă parte, Catedrala Ortodoxă Mitropolitană (în apropiere de Piața Mare) impresionează prin arhitectura sa inspirată de Bazilica Sfânta Sofia din Istanbul – două turnuri înalte străjuiesc o cupolă centrală, iar interiorul abundă în picturi bizantine aurite. Inaugurată în 1904, catedrala ortodoxă este centrul spiritual al comunității românești din Sibiu.
Tot în Piața Mare întâlnim Biserica Romano-Catolică “Sfânta Treime”, o frumoasă biserică barocă din sec. al XVIII-lea, cu un interior elegant și tavan pictat. Lângă ea se află clădirea Primăriei și Casa Blue (Casa Albastră), parte a complexului Brukenthal. Merită menționată și Sinagoga Mare de pe strada Constituției, edificată în 1899 într-un stil arhitectural eclectic, care deși nu este mereu deschisă publicului, rămâne un simbol al fostei comunități evreiești.
Pe lângă lăcașurile de cult, Sibiul are multe alte clădiri istorice de seamă. Pasajul (Tunelul) Aurarilor și Piața Aurarilor formează un colțișor liniștit, ascuns între Orașul de Sus și Orașul de Jos, unde altădată își aveau atelierele meșterii aurari. Hotelul Împăratul Romanilor, de pe strada Nicolae Bălcescu, funcționează din 1773 și este unul dintre cele mai vechi hoteluri din Europa de Est, găzduind de-a lungul timpului oaspeți celebri. Iar dacă ești pasionat de istorie, poți vedea o porțiune bine păstrată din Zidurile Cetății în Parcul Cetății, unde se găsesc aliniate trei turnuri de apărare: Turnul Olarilor, Turnul Archebuzierilor și Turnul Dulgherilor – toate datând din secolul al XIV-lea și restaurate frumos. O plimbare pe sub aceste turnuri, de-a lungul aleii umbrite din parc, te va face să te simți transportat în timp, în epoca cavalerilor și breslelor medievale.
Parcul Dumbrava Sibiului și Grădina Zoologică
La doar 4 km de centrul Sibiului se întinde Parcul Natural Dumbrava Sibiului, o întinsă pădure de stejari și goruni care servește ca plămân verde al orașului. Dumbrava este locul preferat de localnici pentru plimbări în natură, jogging sau picnicuri în poieni. Aleeile umbrite șerpuiesc printre copaci seculari, iar dacă ești atent vei zări veverițe jucăușe, ciocănitori și alte păsări cântătoare specifice zonei. Primăvara, poiana Dumbravei se umple de ghiocei și viorele, iar toamna covorul de frunze arămii creează un peisaj de poveste. Parcul adăpostește o biodiversitate remarcabilă, cu peste 100 de specii de plante și animale identificate în perimetrul său, fiind un adevărat refugiu pentru iubitorii de natură.
În inima Dumbravei se află Grădina Zoologică din Sibiu, prima grădină zoologică deschisă în România, încă din anul 1929. Zoo Sibiu s-a modernizat mult în ultimele decenii și oferă astăzi vizitatorilor șansa de a vedea peste 40 de specii de animale din diverse zone ale lumii, de la familii de lei și tigri la lupi arctici, urși, jaguari, precum și specii domestice sau locale. Un lucru inedit: grădina zoologică din Sibiu a fost prima din țară care a avut zebre în colecție – descendenții acelor exemplare pot fi văzuți și astăzi, alături de cămile, maimuțe, reptile și multe altele. Copiii vor fi încântați de țarcul de animale domestice unde pot hrăni capre pitice sau ponei, iar întreaga familie se poate destinde cu o plimbare cu barca pe lacul din incinta Zoo.
Atât parcul Dumbrava, cât și Zoo Sibiu, se află în imediata apropiere a Muzeului ASTRA, astfel că poți combina într-o singură zi vizitarea muzeului în aer liber cu relaxarea în natură și descoperirea animalelor de la zoo. Aerul curat al pădurii, liniștea lacurilor și ciripitul păsărilor oferă un echilibru perfect după zilele petrecute în forfota urbană. Dumbrava Sibiului este, fără exagerare, o oază de verdeață și liniște, la îndemâna oricui vizitează Sibiul.
Locuri de vizitat în apropiere de Sibiu
Transfăgărășan
Transfăgărășanul, drumul șerpuitor care traversează Munții Făgăraș, este una dintre cele mai uimitoare atracții turistice ale județului Sibiu și ale României în ansamblu. Considerat printre cele mai frumoase drumuri montane din lume, Transfăgărășanul (DN7C) leagă Transilvania de Țara Românească, urcând până la altitudinea de 2042 m la Lacul Bâlea. Șoseaua a fost construită între 1970 și 1974, străbătând Munții Făgăraș pe o lungime de aproximativ 150 km, de la comuna Bascov (Argeș) până la satul Cârțișoara din județul Sibiu. Datorită serpentinelor sale abrupte și a panoramelor dramatice, Transfăgărășanul a devenit celebru internațional, fiind inclus în topurile celor mai spectaculoase șosele de pe glob și numit de realizatorii emisiunii Top Gear “un drum fabulos, demn de un circuit al zeilor”.
Parcurgând Transfăgărășanul dinspre Sibiu, drumul te poartă întâi prin pitoreasca Vale a râului Olt până la Cârțișoara, apoi începe ascensiunea spectaculoasă pe versantul nordic al Făgărașilor. Prima oprire majoră este la Cascada Bâlea, o cascadă în trepte cu o cădere de ~60 m, accesibilă printr-o scurtă drumeție de la șosea. Urmează apoi celebrul urcuș în serpentine până la Lacul glaciar Bâlea, unde Transfăgărășanul străpunge muntele printr-un tunel de 884 m lungime (cel mai lung din România). Lacul Bâlea, cu apele sale reci de un albastru intens, este înconjurat de creste semețe – un peisaj de o frumusețe sălbatică. Vara poți face un popas la cabana Bâlea Lac pentru a savura un ceai și a se bucura de priveliște, iar iarna aici se construiește un faimos hotel de gheață, accesibil cu telecabina (șoseaua fiind închisă iarna din cauza zăpezilor).
De cealaltă parte a tunelului, pe versantul sudic, șoseaua coboară prin curbe strânse spre Barajul și Lacul Vidraru – un alt loc impresionant, unde munții se reflectă în apele adânci ale lacului de acumulare. De-a lungul drumului, Transfăgărășanul oferă numeroase puncte de belvedere de unde se pot admira vârfurile înalte (Negoiu – 2535 m, al doilea din țară, se ascunde în apropiere) și întinderile alpine unde înfloresc vara bujorii de munte și floarea-de-colț. Pe marginea șoselei, cu puțin noroc, poți zări chiar capre negre pe stânci sau marmote ieșind la soare.
Atenție: Transfăgărășanul este deschis circulației rutiere de regulă doar între sfârșitul lui iunie și începutul lui noiembrie, în restul anului fiind închis pe porțiunea înaltă din cauza zăpezii. Parcurgerea lui completă necesită o zi întreagă dus-întors din Sibiu, dar efortul este pe deplin răsplătit. Fie că îl explorezi cu mașina, motocicleta sau bicicleta, acest drum legendar oferă o experiență de neuitat printre peisaje alpine grandioase și serpentine palpitante.
Stațiunea Păltiniș
La doar 32 km sud-vest de Sibiu, cocoțată în pădurile de conifere ale Munților Cindrel, se află Stațiunea Păltiniș, o destinație montană renumită atât pentru relaxare la aer curat, cât și pentru sporturile de iarnă. Fondată în anul 1894 de societatea Carpatină Transilvană (SKV), Păltinișul este cea mai veche stațiune montană din România și, totodată, una dintre cele situate la cea mai mare altitudine – aproximativ 1440 m (fiind depășită la limită doar de stațiunea Rânca din Gorj). Datorită amplasării la altitudine și a pădurilor bogate de brad și molid, Păltinișul are un aer puternic ozonat și un climat tonic, recomandat încă din secolul XIX pentru tratarea afecțiunilor respiratorii și a surmenajului.
Iarna, Păltinișul se transformă într-un paradis al sporturilor albe. Stațiunea dispune de pârtii de schi bine întreținute – atât pentru începători, cât și pentru avansați – dotate cu teleschi și chiar un telescaun modern în zona Arena Platoș (un parc de iarnă care oferă, pe lângă pârtii, și derdeluș, snowpark pentru acrobații și posibilitatea închirierii de snowmobile). Ninsorile bogate fac ca sezonul de schi să dureze din decembrie până în martie, iar peisajul de poveste al brazilor încărcați de zăpadă atrage anual mii de iubitori ai iernii. Pentru cei mici sau pentru cei care nu schiază, există opțiuni de distracție precum pârtia de săniuș sau simple plimbări prin zăpadă, la aer curat.
Vara și toamna, Păltiniș este ideal pentru drumeții montane. Numeroase trasee pornesc de aici spre vârfurile domoale ale masivului Cindrel – de exemplu, poteca marcată până la Vârful Cindrel (2244 m) sau traseul spre Rezervația naturală Iezărele Cindrelului, unde se ascund lacuri glaciare pitorești. La tot pasul vei întâlni priveliști încântătoare: poieni cu flori de munte, stâne izolate unde poți gusta brânzeturi locale și belvederi către împrejurimi (în zile senine se zăresc și Făgărașii spre est). Mountain biking-ul este și el popular pe potecile din jurul stațiunii, iar pentru amatorii de adrenalină există un parc de aventură și chiar posibilitatea practicării de downhill biking pe pârtiile de schi pe timp de vară.
Stațiunea Păltiniș are un farmec aparte și datorită patrimoniului său cultural: aici se găsește Schitul Păltiniș, o mică bisericuță de lemn ridicată în 1927 și cunoscută ca loc de retragere al filosofului Constantin Noica în anii ’80 (mormântul său se află lângă schit). Câteva vile și cabane cu arhitectură tradițională specifică anilor 1900 dau și ele un aer pitoresc stațiunii. Fiind conectată bine la Sibiu (inclusiv prin autobuz regulat – linia 22), Păltinișul este o excursie de o zi foarte accesibilă, oferind o gură de aer proaspăt și temperaturi răcoroase vara, respectiv zăpadă și voie bună iarna. Indiferent de anotimp, o escapadă la Păltiniș înseamnă sănătate curată și peisaje ce îți umplu sufletul de liniște.
Mărginimea Sibiului
Mărginimea Sibiului este o zonă etnografică unică în România, ce cuprinde 18 sate românești așezate în jurul Sibiului, spre poalele Munților Cindrel și ai Lotrului. Această regiune și-a câștigat renumele prin bogăția tradițiilor pastorale și a obiceiurilor populare păstrate nealterate peste veacuri. Satele Mărginimii – precum Rășinari, Săliște, Sibiel, Gura Râului, Jina, Orlat, Tilișca, Poiana Sibiului, și altele – erau istoricește comunități de oieri care transhumau cu turmele lor, iar acest mod de viață și-a pus amprenta asupra culturii locale.
Ce face Mărginimea cu adevărat specială este autenticitatea vieții la sat pe care o poți experimenta direct. Portul popular al mocanilor de aici este inconfundabil: costume brodate în alb și negru, cu modele geometrice transmise din generație în generație. La fiecare sărbătoare sau târg, localnicii încă se îmbracă în straiele tradiționale – îi vei recunoaște ușor pe bărbați după pălăriile negre de fetru (confecționate manual în satul Săliște, vestit pentru meșterii pălărieri) și pe femei după ii și șorțuri cusute cu motive fine. Meșteșugurile casnice sunt și ele bine reprezentate: în Mărginime se țes încă țoale și pături la război, se confecționează opinci și cojoace din piele, iar icoanele pe sticlă pictate în satul Sibiel au devenit faimoase (Muzeul de icoane pe sticlă din Sibiel deține cea mai mare colecție de acest fel din Europa).
Ocaziile de a participa la evenimente tradiționale nu lipsesc. De pildă, în satul Tilișca are loc anual, de Sfânta Maria (15 august), “Sărbătoarea Oierilor”, un festival pastoral cu concursuri de tuns oi și degustare de preparate din brânză. La Rășinari, în ultimul weekend din august, se organizează “Festivalul Brânzei și al Țuicii”, unde poți încerca celebrele brânzeturi locale (telemea de Sibiu, brânză de burduf, urdă) alături de țuica parfumată de prune. În Poiana Sibiului, în septembrie, sătenii sărbătoresc “Coborâtul oilor de la munte”, marcând întoarcerea turmelor din pășunile alpine – un prilej de petrecere câmpenească, cu cântece și jocuri populare. De asemenea, în sezonul de iarnă, obiceiurile de Crăciun sunt fermecătoare: ceata de juni (grupurile de colindători îmbrăcați în costume populare) străbate satele, iar în unele locuri există ritualuri unice, precum “Udatul Ionilor” în Tălmăcel (în fiecare 7 ianuarie, toți bărbații pe nume Ion sunt purificați simbolic cu apă din râu) sau “Întâlnirea Junilor” la Săliște, în a patra zi de Crăciun – un bal tradițional datând din 1895.
Vizitând Mărginimea Sibiului, vei dori negreșit să guști și din bunătățile gastronomice locale, rod al ocupației pastorale. Telemeaua de Sibiu are gust unic și este atestată ca produs cu indicație geografică protejată. La stâne poți savura balmoș (un amestec de mămăligă cu brânză topită și smântână), jintiță (unt proaspăt topit), bulz (mămăligă la cuptor umplută cu brânză și cârnați) sau chiar sloi de oaie (carne de oaie conservată în seu, o delicatesă tradițională). Aceste preparate, alături de pastrama de oaie la grătar, merg de minune cu un pahar de jinars (rachiu local). Nu pleca fără să vizitezi și un mic muzeu sătesc – de exemplu Muzeul Etnografic din Rășinari sau cel din Galeș, unde sunt expuse costume populare, unelte și mobilier pictat, oferind o privire de ansamblu asupra bogatei moșteniri culturale a zonei.
Mărginimea Sibiului este, în esență, un spațiu al autenticității rurale. Te poți caza în una dintre numeroasele pensiuni agroturistice, bucurându-te de ospitalitatea caldă a gazdelor și de ritmul domol al vieții la sat. Fie că participi la o șezătoare ad-hoc, ajuți la mulsul oilor dimineața sau doar te bucuri de peisajele colinare presărate cu livezi și fânețe, vizita în Mărginime îți va lăsa amintiri bogate și un respect profund pentru tradițiile bine păstrate ale acestor comunități.
Castelul de Lut Valea Zânelor
În căutarea unor atracții deosebite în județul Sibiu, nu trebuie să ratezi Castelul de Lut din Valea Zânelor, o destinație relativ nouă, dar care a cucerit rapid imaginația vizitatorilor. Situat în satul Porumbacu de Sus, la aproximativ 40 km de Sibiu, acest “castel” de basm pare desprins din poveștile Fraților Grimm. Nu este un castel istoric, ci un proiect ecologic și turistic început în 2014 de către o familie ce a dorit să creeze o pensiune unică. Clădirea principală și anexele sale sunt construite integral din materiale naturale – pereții îmbină lut, paie, nisip și apă, modelate manual pe o structură de lemn, iar turnurile conice sunt placate cu piatră de râu. Arhitectura rezultată este organică, cu forme curbe, acoperișuri ondulate și ferestre neregulate, dând impresia că ai în față casa unor zâne sau a unor hobiți.
Castelul de Lut are două nivele, zece încăperi și două turnuri în care vizitatorii pot urca pentru o vedere de ansamblu. Ușile masive din lemn sculptat, obloanele ferestrelor, felinarele și mobilierul exterior sunt toate realizate manual de meșteri locali, sporind farmecul autentic al locului. Întreg ansamblul este amplasat pe malul râului Porumbacu, cu panorama semeață a Munților Făgăraș pe fundal – un cadru absolut fermecător pentru fotografii. De altfel, Castelul de Lut a devenit faimos pe Instagram și rețelele sociale, atrăgând zeci de mii de curioși în fiecare an încă de la inaugurarea sa din 2016.
Vizita la Valea Zânelor este o experiență relaxantă. Te poți plimba prin Grădina Zânelor, spațiul din jurul castelului amenajat cu flori, iarbă verde și băncuțe rustice, unde adesea copiii aleargă în voie și se joacă imaginându-și aventuri cu zâne și troli. Există și un mic restaurant de vară în aer liber, care servește gustări și produse locale – plăcinte calde, siropuri naturale, preparate la ceaun – perfecte pentru a le savura la o masă, pe malul râului, ascultând susurul apei. Pentru suveniruri, la ieșire vei găsi un magazin cu obiecte artizanale și produse tematice cu Castelul de Lut.
Intrarea se face pe bază de bilet, iar programul de vizitare este zilnic între orele 10:30 – 17:30 (în sezonul cald), vizitatorii având acces doar în curtea exterioară și în turnurile castelului, nu și în camerele interioare (încă neamenajate ca spațiu de cazare). În weekend poate fi aglomerat, așa că dacă vrei fotografii “de poveste” fără mulțime în cadru, e mai bine să vii într-o zi lucrătoare sau în extra-sezon. Oricum, Castelul de Lut – cu aspectul său de turtă dulce și aura de mister – te va face cu siguranță să zâmbești și să visezi cu ochii deschiși. Este dovada că magia încă există, ascunsă la poalele munților, acolo unde creativitatea omului se întâlnește cu frumusețea naturii.
Alte atracții de neratat în județul Sibiu
Pe lângă destinațiile de mai sus, județul Sibiu abundă în locuri interesante, încărcate de istorie sau pur și simplu fermecătoare prin pitorescul lor. Iată o scurtă trecere în revistă a câtorva obiective ce merită incluse în itinerariul tău, dacă timpul îți permite:
- Biertan – un sat medieval situat la granița cu județul Mureș, cunoscut pentru impresionanta Biserică Fortificată (sec. XVI), inclusă în patrimoniul UNESCO. Biserica evanghelică din Biertan, înconjurată de trei rânduri concentrice de ziduri de apărare, te transpune în epoca cavalerilor teutoni. Celebră este ușa sacristiei, cu un mecanism ingenios de închidere cu 15 încuietori, premiat la Expoziția Mondială de la Paris din 1900. Vizitează și Camera Divorțului din cetate, unde cuplurile cu probleme erau închise împreună pentru a se împăca – legenda spune că în 300 de ani doar un singur cuplu a ales să se despartă! Străduțele din jur, cu case săsești pastelate, fac din Biertan un loc de o frumusețe aparte, ideal pentru plimbare.
- Abația Cisterciană de la Cârța – la ~40 km est de Sibiu, în comuna Cârța, se găsesc ruinele unei mănăstiri cisterciene din sec. al XIII-lea, singura de acest fel din România. Chiar dacă mănăstirea e ruinată, corul gotic și o parte din ziduri încă stau în picioare, emanând o atmosferă serenă și nostalgică. Lângă ruine funcționează o mică biserică evanghelică. Locația pe malul Oltului, cu un mic cimitir eroic al soldaților germani din WWI alături, face din Abația Cârța un loc de meditație și fotografii artistice.
- Cetatea Slimnic – la 20 km nord de Sibiu, deasupra satului Slimnic (Stolzenburg) se profilează ruinele unei cetăți țărănești din sec. XIII–XV. Poți urca până la cetate (acces liber) pentru a explora zidurile și turnurile rămase și a admira priveliștea asupra împrejurimilor. Legende locale vorbesc despre haiduci care s-ar fi ascuns în pădurile din apropiere. Cetatea Slimnic oferă o incursiune autentică în trecut, fără aglomerație turistică.
- Cisnădioara – la 10 km de Sibiu se află satul Cisnădioara (Michelsberg), renumit pentru biserica sa fortificată așezată pe un deal stâncos. Biserica, construită în jurul anului 1200, este unul dintre cele mai vechi monumente romanice din Transilvania. Urcușul până sus printre pietre și arbori merită din plin: ansamblul fortificat este pitoreasc, iar în interiorul bisericii se găsește cea mai veche orgă cu tuburi funcțională din România. Acustica deosebită face ca uneori aici să se țină concerte de muzică clasică sau corală – o experiență sublimă.
- Palatul Brukenthal din Avrig – la 20 km est de Sibiu, în orășelul Avrig, se poate vizita reședința de vară a baronului Samuel von Brukenthal. Palatul în stil baroc (construit la 1788) nu este încă restaurat complet la interior, dar grădinile terasate în stil franțuzesc sunt încântătoare și deschise publicului. Te poți plimba pe alei umbrite de tei, printre ronduri de flori, fântâni arteziene și ruine romantice ale serelor, imaginându-ți eleganța vremurilor de demult. Pe domeniu funcționează și un bistrou-cafenea, așa că te poți bucura de un prânz sau o cafea cu vedere spre Munții Făgăraș, într-o ambianță liniștită.
- Ocna Sibiului – stațiune balneară situată la 15 km nord de Sibiu, Ocna Sibiului este cunoscută pentru lacurile sărate formate pe locul vechilor saline prăbușite. Ți se oferă ocazia unor băi minerale naturale: Lacul Ursu, Lacul Brâncoveanu, Lacul fără Fund – fiecare având concentrații saline și nămoluri cu proprietăți terapeutice. În zilele toride de vară, o bălăceală în apa caldă și sărată (unde plutirea devine ridicol de ușoară datorită salinității ridicate) este revigorantă. Stațiunea are un șarm interbelic – vei vedea ici-colo vechi cabine de plajă din lemn și vile istorice. Să faci plajă pe malul lacurilor saline în timp ce citești o carte, apoi să te lași purtat de apa sărată – iată o experiență diferită față de clasica vizită culturală.
Lista ar putea continua cu alte biserici fortificate săsești din județ (Valea Viilor – tot sit UNESCO, Cisnădie cu frumoasa biserică fortificată și muzeul ei, etc.), cu peștera și mănăstirea de la Șinca Veche (în apropiere de limita județului), ori cu trasee off-road spre Vârful Negoiu pentru aventurieri. Județul Sibiu oferă așadar o multitudine de atracții, de la culturale la naturale, care completează de minune vizita în orașul Sibiu și îți permit să aprofundezi diversitatea acestei regiuni binecuvântate de istorie și peisaje.
Festivaluri și evenimente anuale în Sibiu
Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu
În fiecare an, la începutul verii (de obicei în luna iunie), Sibiul devine scena unuia dintre cele mai mari festivaluri de artele spectacolului din lume: Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS). Timp de zece zile, orașul forfotește de artiști și spectatori veniți de pretutindeni, într-o adevărată celebrare a teatrului, dansului, muzicii, circului contemporan și artelor vizuale. Cu o tradiție de peste 30 de ediții, FITS s-a impus ca al treilea cel mai important festival de teatru din lume, alături de cele de la Edinburgh și Avignon. Cifrele vorbesc de la sine: la recenta ediție aniversară s-au înregistrat peste 800 de evenimente în 10 zile, cu 5.000 de artiști din 75 de țări și circa 70.000 de spectatori pe zi la diversele reprezentații. Practic, orașul întreg devine o scenă uriașă în acea perioadă.
FITS aduce la Sibiu spectacole de teatru de înaltă calitate – de la piese clasice montate inovator, până la avangardă și performance-uri experimentale. Însă farmecul festivalului stă și în multitudinea de evenimente gratuite în aer liber: parade stradale cu costume și marionete uriașe, show-uri de acrobație aeriană în Piața Mare, concerte și ateliere interactive. Seara, centrul Sibiului vibrează de energie – poți urmări o piesă shakespeariana la Teatrul Național “Radu Stanca”, apoi să dai o fugă în Piața Mică unde are loc un concert jazz, ca mai târziu să te lași purtat de un spectacol de dans contemporan într-un spațiu neconvențional, precum o hală industrială reamenajată. Festivalul include și secțiuni precum Therme Forum (dedicat dialogului în artele spectacolului), lansări de carte, expoziții foto și celebrul maraton de spectacole lectură.
Un moment special al FITS îl reprezintă Aleea Celebrităților din Parcul Cetății, unde anual sunt adăugate stele cu numele marilor personalități din lumea teatrului invitate la Sibiu. Publicații prestigioase internaționale au elogiat festivalul – “un miracol care ar trebui studiat… singurul festival din lume la care fiecare reprezentație se joacă cu casa închisă”, scria revista American Theatre despre FITS. Iar cotidianul britanic The Guardian l-a numit “un exemplu perfect de alchimie teatrală”.
Pentru vizitatori, FITS este ocazia perfectă de a vedea gratis sau la prețuri modice spectacole de top mondial, dar și de a simți pulsul vibrant al Sibiului multicultural. Atmosfera de festival se simte peste tot – străzile forfoteșc ziua și noaptea, terasele sunt pline de actori și spectatori la discuții aprinse, iar orașul pare că nu doarme. Dacă ești pasionat de teatru și cultură, planifică-ți măcar o dată o vacanță la Sibiu în perioada FITS – vei pleca de aici inspirat, încântat și cu sufletul încărcat de frumos.
Târgul de Crăciun din Sibiu
La polul opus al anului, finalul lunii noiembrie aduce la Sibiu spiritul festiv al sărbătorilor de iarnă prin Târgul de Crăciun, considerat de mulți cel mai fermecător târg de Crăciun din România. Începând de prin 15 noiembrie și până după Anul Nou, Piața Mare a Sibiului se transformă într-un adevărat sat de poveste al Crăciunului. Zeci de căsuțe de lemn împodobite cu ghirlande luminoase oferă spre vânzare produse de sezon: ornamente și jucării lucrate manual, turtă dulce, cozonaci și prăjituri, migdale pralinate, vin fiert cu scorțișoară, suveniruri și cadouri felurite. În mijlocul pieței tronează un brad uriaș luminat festiv, iar clădirile din jur sunt puse în valoare de un joc spectaculos de proiecții colorate.
Farmecul Târgului de Crăciun din Sibiu constă în atmosfera sa caldă și autentică. Seara, când miile de luminițe se aprind, iar colindele răsună pe fundal, simți cu adevărat “magia Crăciunului”. Copiii au parte de atracții dedicate: un Patinoar în aer liber (cca 600 mp) îi așteaptă pentru câteva ture pe gheață sub cerul liber, iar Roata Panoramică de 22 de metri înălțime le oferă o vedere de ansamblu asupra târgului, de la înălțime. De asemenea, Atelierul lui Moș Crăciun este organizat în fiecare an – un spațiu în care cei mici pot participa la ateliere de biscuiți, lumânări sau felicitări, sub îndrumarea ajutoarelor Moșului.
În weekend-uri și în preajma sărbătorilor, pe scena amplasată în Piața Mare au loc concerte de colinde, spectacole de datini (grupuri de colindători tradiționali din Mărginime vin adesea să colinde pe scena târgului) și chiar reprezentații de muzică gospel sau jazz de Crăciun. Un moment foarte așteptat este aprinderea oficială a iluminatului festiv – mii de oameni se adună în piață în seara deschiderii târgului pentru a număra împreună ultimele secunde, după care orașul se inundă în luminițe strălucitoare și artificii.
Târgul de Crăciun de la Sibiu atrage anual sute de mii de vizitatori, inclusiv foarte mulți turiști străini, fiind adesea comparat cu cele din vestul Europei. În 2024, de exemplu, peste 500.000 de persoane au vizitat târgul pe parcursul celor ~50 de zile de funcționare, transformând Sibiul în “Capitala Crăciunului” din România. Dacă ajungi aici, nu uita să guști din bunătățile locale: un langoș fierbinte cu brânză sau un kürtőskalács (cozonac secuiesc) proaspăt copt, stropit cu un pahar de vin fiert aromat. Plimbându-te printre căsuțe, admirând bradul frumos decorat și ascultând clinchetele de clopoței, vei simți cu siguranță bucuria pură a sărbătorilor de iarnă, indiferent de vârstă.
Festivaluri muzicale și târguri de meșteșuguri
Calendarul anual al Sibiului este presărat cu numeroase alte festivaluri și evenimente, multe devenite deja tradiție. Iată câteva dintre cele mai cunoscute, care aduc muzica, arta și tradițiile aproape de localnici și turiști deopotrivă:
- Sibiu Jazz Festival – cel mai longeviv festival de jazz din România, cu origini în 1974g. Organizat de obicei în luna mai, festivalul aduce pe scenele sibiene artiști de jazz renumiți din țară și străinătate, dar și tineri muzicieni în cadrul concursului Sibiu Jazz Competition. Concertele au loc atât în săli (la Thalia sau la Gong), cât și în aer liber, iar atmosfera boemă de jazz inundă orașul. De-a lungul anilor, Sibiul și-a câștigat reputația de “Capitala jazz-ului din România”, festivalul fiind membru al European Jazz Network și bucurându-se de un public dedicat.
- ARTmania Festival – festival de muzică rock/metal ce are loc în fiecare vară (iulie sau august) în Piața Mare. Începând din 2006, ARTmania a adus pe scena din Sibiu nume mari ale genului rock, gothic sau metal simfonic (precum Nightwish, Within Temptation, Dream Theater, etc.), atrăgând fani din toată țara și din străinătate. Timp de câteva zile, centrul Sibiului vibrează pe riff-uri de chitară electrică, iar atmosfera este electrizantă. Festivalul include și evenimente conexe de artă alternativă, expoziții și lansări de albume.
- Sibiu Music Fest – Sărbătoarea orașului – un eveniment muzical relativ nou, organizat spre sfârșitul verii (adesea în septembrie) pentru a celebra zilele orașului. Pe scena din Piața Mare urcă artiști pop, dance și hip-hop în vogă din România, pentru două seri de concerte gratuite. Este practic “zilele orașului” marcate prin muzică, adunând mii de tineri dornici să-și vadă idolii live. În anii recenți, au concertat la Sibiu Music Fest vedete precum Delia, Smiley, Irina Rimes, The Motans, formații rock populare, dar și invitați internaționali de radio. Festivalul are o atmosferă de petrecere generală, cu jocuri de lumini spectaculoase și mult entuziasm din partea publicului.
- Festivalul Medieval “Cetăți Transilvane” – la sfârșit de august, timp de un weekend, Sibiul coboară în timp și redevine cetate medievală. În cadrul acestui festival, cavalerii, domnițele, menestrelii și meșteșugarii medievali pun stăpânire pe centrul orașului. Au loc parade cu tobe și flamuri, turniruri cu cavaleri în armură, ateliere de lupte cu sabia pentru doritori, spectacole de teatru medieval și concerte de muzică veche. Seara se încheie adesea cu focuri de artificii sau spectacole cu foc, spre deliciul publicului. Festivalul Medieval aduce un plus de culoare și este foarte iubit de familii, oferind și celor mici o lecție vie de istorie.
- Târgul Olarilor – în primul weekend din septembrie, Piața Mare găzduiește un eveniment tradițional ajuns la ediții impresionante (peste 50 de ani de continuitate). Târgul Olarilor este cel mai vechi eveniment cultural al Sibiului contemporan, datând din 1967, și reunește anual peste 100 de meșteri olari din toate centrele ceramice renumite ale țării (Horezu, Corund, Marginea, Oboga etc.). Tarabele se umplu de oale, căni, farfurii, decorative sau utilitare, de toate formele și culorile – o explozie de tradiție și artă populară. Vizitatorii pot cumpăra suveniruri autentice și pot asista la demonstrații de olărit la roată. Nimic nu se compară cu bucuria de a pleca acasă cu o oală de sarmale lucrată manual sau cu o farfurie pictată, știind că susții astfel păstrarea unui meșteșug străvechi.
- Festivalul “Cântecele Munților” – festival internațional de folclor organizat de Junii Sibiului (cel mai vechi ansamblu folcloric profesionist din România) de obicei în luna iulie. Timp de câteva zile, ansambluri folclorice din diverse țări se întâlnesc la Sibiu pentru spectacole de muzică și dans popular, atât pe scene, cât și în aer liber, ba chiar și în satele din Mărginime. Este o adevărată sărbătoare a portului popular și a obiceiurilor tradiționale, un prilej de a vedea pe străzile Sibiului parade în costume viu colorate din toate colțurile lumii.
Desigur, pe lângă cele enumerate, calendarul Sibiului include numeroase alte festivaluri și evenimente de nișă: ASTRA Film Festival (festival internațional de film documentar), Sibiu Opera Festival, Tango Festival, Sibiu Guitar Meeting, competiții sportive ca Raliul Sibiului sau Red Bull Romaniacs (renumita cursă de enduro care strânge laolaltă motocicliști extremi din toată lumea). Practic, în aproape fiecare lună a anului se întâmplă ceva interesant în Sibiu, orașul fiind foarte dinamic din punct de vedere cultural și al evenimentelor. Acest lucru face ca vizita ta să poată fi îmbogățită cu experiențe inedite – verifică întotdeauna agenda culturală a perioadei în care călătorești, pentru a nu rata vreun festival sau târg special.
Experiențe locale și tradiții sibiene
Gastronomia sibiană
Sibiul și împrejurimile sale se mândresc cu un adevărat festin gastronomic, rezultat al contopirii influențelor românești, săsești și ungurești. Bucatele tradiționale de aici sunt sățioase, preparate adesea din ingrediente locale proaspete, după rețete transmise din moși-strămoși. Un element definitoriu al gastronomiei sibiene este brânza – datorită bogatelor comunități pastorale din Mărginimea Sibiului, regiunea a devenit faimoasă pentru brânzeturile sale. Telemeaua de Sibiu, o brânză maturată din lapte de oaie, are un gust inconfundabil și a obținut chiar certificare de Indicație Geografică Protejată în UE. Alături de telemea, vei găsi prin piețe și la pensiuni brânză de burduf (frământată și sărată, păstrată în bășică de porc sau coajă de brad), urdă dulce, caș proaspăt sau jintiță. Aceste brânzeturi constituie baza unor bunătăți ca balmoșul – un fel de mămăligă îmbogățită cu smântână și brânză topită, specific stânelor de munte.
Felurile principale țin de tradiția ardelenească a mâncărurilor “la ceaun” și a combinațiilor de carne cu sosuri sau legume. Poți încerca o tocană de oaie ca la Jina, bine condimentată cu usturoi și cimbru, servită cu mămăliguță. Sau poate preferi un ciolan afumat cu varză călită, preparat lent, după metode săsești. Un alt preparat emblematic este ciorba de fasole cu afumătură servită în pâine – multe restaurante din Sibiu o au în meniu, fasolea fiind fiartă împreună cu costițe sau ciolan, iar la final ciorba fierbinte se toarnă într-o “strachină” făcută din coaja unei pâini rotunde scobite. Este gustoasă și foarte fotogenică în același timp!
De la sași, gastronomia locală a preluat deserturi minunate precum hencleș (o prăjitură cu brânză dulce și stafide, puțin rumenită deasupra) sau diverse tarte cu fructe de sezon – de exemplu plăcintă cu rubarbă sau lichiu cu prune. De Crăciun, în casele românești din Mărginime se pregătește caltaboș și cozonac, iar la sași era tradițional cozonacul cu mac și turtele glazurate. Orice gurmand trebuie neapărat să guste Salamul de Sibiu, celebrul salam crud-uscat cu mucegai nobil, care deși a fost “inventat” de un italian în altă regiune, poartă numele Sibiului deoarece aici era maturat în vremea Imperiului Austro-Ungar.
Pentru o experiență completă, așază-te la una din cramele sau berăriile locale. În Sibiu există câteva microberării artizanale – poți încerca o bere nepasteurizată locală (de ex. berea “Sibiu Lager” produsă de o mică fabrică din zonă). Iar dacă preferi ceva tare, țuica de prune sau horinca de caise produse în satele din împrejurimi îți vor ține de cald în serile răcoroase. La Rășinari, cum aminteam, se ține chiar un festival dedicat acestor licori – semn al aprecierii de care se bucură jinarsul printre localnici. Desigur, consumă cu moderație și acompaniază totul cu o poveste bună – la Sibiu, bucatele tradiționale nu sunt doar hrană, ci și pretext de socializare și voie bună în jurul mesei.
Meșteșuguri și suveniruri autentice din Sibiu
După ce ai descoperit cultura și gusturile Sibiului, cu siguranță vei dori să iei acasă o parte din acest farmec. Oferta de suveniruri și obiecte artizanale în Sibiu și împrejurimi este bogată și plină de autenticitate. Recomandarea noastră este să cauți meșteșugurile locale, sprijinind astfel artizanii care duc mai departe tradițiile:
- Ceramica populară: La Târgul Olarilor (dacă vizitezi în septembrie) ai de unde alege piese de ceramică unicat – farfurii pictate manual, ulcioare, vaze, obiecte decorative. Chiar dacă nu prinzi târgul, în centru vei găsi magazine de artizanat care vând ceramică din celebrele centre Horezu (ceramică roșie cu cocoși și modele spirale), Corund (ceramică secuiască alb-albastră) sau Saschiz. Fiecare farfurie sau cană pictată poate fi un cadou minunat sau un obiect cu valoare decorativă și sentimentală pentru tine. Să nu uităm nici de sticlărie – la Avrig a existat o veche fabrică de sticlă, iar astăzi poți găsi globuri, pahare sau bijuterii din sticlă lucrate manual, unele chiar cu motive saxone.
- Textile și costume populare: Dacă ai fost cucerit de portul popular al Mărginimii, află că poți cumpăra elemente autentice direct de la artizani. La Săliște și Orlat încă se confecționează pălării tradiționale de fetru (numite clop), făcute din lână presată și bătută. În satele Gura Râului sau Rășinari găsești femei care țes ii, ștergare sau cergi la război – multe pensiuni au mici expoziții cu vânzare. De asemenea, la Muzeul din Galeș (dacă ajungi acolo) vei vedea o colecție impresionantă de costume populare locale și nu e exclus să poți cumpăra piese realizate de meșteri actuali. Un șorț brodat manual sau o traistă țesută pot fi suveniruri minunate.
- Icoane pe sticlă și sculpturi: Arta icoanelor pe sticlă, de tradiție în satele transilvănene, este vie la Sibiel – cum menționam, acolo există o renumită școală de iconari. Poți achiziționa icoane pe sticlă pictate în stil vechi (culori vii, compoziții naive, cu foiță de aur aplicată uneori) direct de la Muzeul din Sibiel sau de la magazinele de artizanat din Sibiu. Alți meșteri se ocupă de sculptură în lemn: vei găsi linguri de lemn frumos ornamentate, mici troițe, obiecte de uz casnic (căuce, putinei) sau jucării rustice. Un obiect special ar fi și o măști populare (folosite în obiceiurile de Anul Nou) confecționate din blană, pânză și lână – sunt hazlii și aduc noroc în casă.
- Produse culinare locale: De ce nu, suvenirurile pot fi și gustoase! În piețele din Sibiu (Piața Cibin, de pildă) sau la târgurile de producători locali, poți cumpăra ca suvenir miere de pădure de la apicultorii din Mărginime, zacuscă și dulcețuri făcute în casă (cele de fructe de pădure sau rubarbă sunt grozave), sirop de muguri de brad sau de afine, precum și binecunoscutul Salam de Sibiu într-un ambalaj elegant. Toate acestea îți vor aminti acasă de aromele Sibiului.
Nu în ultimul rând, plimbându-te prin centrul vechi, intră în atelierele artiștilor locali. Sibiul are o comunitate artistică activă, iar micile galerii și magazine de design vând bijuterii de autor, ceramică modernă, piese vestimentare unicat inspirate din folclor – o combinație între tradițional și contemporan, perfectă pentru un suvenir original. Amintirile tale din Sibiu vor căpăta astfel forma unor obiecte frumoase și autentice, care poartă cu ele poveștile locului și sufletul meșterilor ce le-au creat.
Aventură în natură
Zona Sibiului îi încântă nu doar pe pasionații de cultură, ci și pe iubitorii de natură și aventură. Împrejurimile orașului oferă un teren de joacă ideal pentru drumeții montane de toate nivelurile, trasee de bicicletă, sporturi de iarnă și multe alte activități în aer liber.
Dacă îți place să mergi pe munte, ai numeroase opțiuni. Munții Făgăraș la sud și sud-est oferă trasee spectaculoase, unele dificile, către cele mai înalte vârfuri din țară. Dinspre versantul nordic (județul Sibiu), poți urca de la Cabana Bâlea Lac spre Vârful Negoiu (al doilea ca înălțime din România – 2535 m) prin traseul marcat ce trece pe la Strunga Doamnei și lacul Călțun – o tură pentru montaniarzi experimentați, cu peisaje grandioase. Mai accesibil, din șoseaua Transfăgărășan poți face o drumeție scurtă de câteva ore la Șaua Caprei deasupra Lacului Bâlea sau la Cascada Bâlea, ambele potrivite pentru familii sau drumeți ocazionali.
Munții Cindrel (la vest de Sibiu) au trasee domoale, excelent marcate în cadrul proiectului “Anii Drumeției”. Din Păltiniș pornesc poteci spre Vârful Cindrel (4-5 ore de mers, dificultate medie) sau drumeții lejere precum cea spre Poiana Gaujoara și Stâna din Rau – unde te poți opri să vezi cum se face brânza la stână. Un alt traseu pitoresc este cel ce leagă satele Mărginimii peste dealuri: de exemplu, o drumeție de o zi poate fi Rășinari – Poplaca – Sibiu, în coborâre, cu panorame frumoase asupra orașului. Pentru cei interesați de lungi parcurgeri montane, trebuie menționat că județul Sibiu este străbătut de traseul de drumeție Via Transilvanica, un proiect recent care marchează un drum de peste 1.000 km de la Bucovina la Dunăre, trecând prin regiuni istorice variate. Segmentul prin Mărginimea Sibiului (de la Sibiel spre Săliște, Tilișca etc.) este bine amenajat, cu borne și panouri – o ocazie de a face o plimbare emblematică pe “drumul care unește” și de a cunoaște localnici primitori.
Pentru pasionații de ciclism și mountain-bike, Sibiul este un adevărat hub. În fiecare vară are loc competiția de șosea Sibiu Cycling Tour, semn că drumurile de aici sunt apreciate de cicliști profesioniști. Dacă preferi MTB, împrejurimile Păltinișului și potecile din pădurile Dumbrava sau Gușterița oferă ture excelente. La Păltiniș există chiar un Bike Park la Arena Platoș, unde poți închiria biciclete de downhill și te poți da pe trasee amenajate cu diferite grade de dificultate (inclusiv rampe și obstacole pentru sărituri). În Mărginimea Sibiului, mai toate drumurile de legătură între sate pot fi parcurse cu bicicleta – de pildă, ruta Sibiu – Rășinari – Gura Râului – Orlat – Sibiu creează un circuit pe asfalt și drumuri pietruite, de ~50 km, foarte pitoresc (treci pe lângă pășuni, traversezi râuri, poți poposi la stâne sau pensiuni sătești). În general, relieful variat al județului permite ture cicliste pentru toate gusturile, de la plimbări relaxate la efort intens.
Sporturile de iarnă sunt concentrate la Păltiniș (schi alpin, snowboard, schi fond prin Poiana Muncel) și pe Valea Prahovei – pardon, așa am fi zis, dar de fapt cel mai apropiat domeniu schiabil major e la Arena Platoș Păltiniș cu 5 pârtii, plus posibilități off-piste pentru cunoscători. Pentru săniuș sau simpla joacă în zăpadă, oricare din satele de munte devine un paradis alb pe timp de iarnă – localnicii din Mărginime te vor primi cu drag la o cană de ceai cald după ce te-ai bulgărit prin curțile lor.
Cei aventuroși pot încerca și activități precum cățăratul sau via ferrata. În Cheile Turnu Roșu, spre limita cu județul Vâlcea, există trasee de escaladă pe stâncă pentru inițiați. De asemenea, s-a amenajat un mic parc de via ferrata (traseu montan vertical asigurat cu cabluri și scoabe metalice) în Cheile Cetății din comuna Șelimbăr – o experiență sigură și plină de adrenalină pentru amatori, oferind priveliști frumoase asupra văii și șanse de a vedea capre negre. Iar dacă vă plac sporturile extreme, să știți că Sibiul găzduiește anual Red Bull Romaniacs, cel mai dificil rally de enduro moto, ale cărui trasee off-road prin pădurile și dealurile județului sunt legendare pentru rideri.
