Suceava este o destinație de neratat pentru iubitorii de istorie, natură și cultură. Cu o moștenire medievală bogată și peisaje spectaculoase, acest județ oferă numeroase atracții turistice pentru toate gusturile. Iată o listă cu cele mai importante obiective turistice în Suceava pe care merită să le vizitezi.
Aici se regăsesc unele dintre cele mai valoroase monumente medievale, biserici pictate incluse în Patrimoniul UNESCO și peisaje ce îți taie respirația, de la culmile domoale ale Obcinelor Bucovinei până la cărările sălbatice din Munții Rarău și Călimani.
Fie că ești pasionat de istorie și vrei să explorezi Cetatea de Scaun a Sucevei, fie că îți dorești o incursiune spirituală la Mănăstirile Voroneț, Putna sau Sucevița, ori vrei să te bucuri de aerul curat al Bucovinei în stațiuni montane precum Vatra Dornei, județul Suceava îți oferă o varietate de atracții ce transformă orice călătorie într-o experiență memorabilă.
În continuare, îți prezentăm cele mai frumoase obiective turistice din județul Suceava, locuri încărcate de istorie, spiritualitate și frumusețe naturală, pe care nu trebuie să le ratezi.
Cetatea de Scaun a Sucevei
Dacă plănuiești o escapadă prin nordul Moldovei, trebuie să vizitezi Cetatea de Scaun a Sucevei. E un loc fascinant, încărcat de istorie și perfect pentru o incursiune în trecutul glorios al Moldovei medievale.
Cetatea de Scaun a Sucevei este una dintre cele mai importante fortificații medievale din România, un simbol al rezistenței și al istoriei moldovenești. Construită în secolul al XIV-lea, în timpul domniei lui Petru I Mușat, cetatea a fost consolidată și extinsă de marele domnitor Ștefan cel Mare, devenind un bastion de neînvins al Moldovei.
Așezată strategic pe un platou înalt, Cetatea de Scaun a Sucevei a fost un bastion strategic al Moldovei împotriva invaziilor otomane și poloneze. Fortăreața a fost întărită cu ziduri groase din piatră și un sistem complex de apărare, care includea un șanț adânc și poduri mobile. Cele mai mari lucrări de fortificare au fost realizate sub domnia lui Ștefan cel Mare, care a transformat cetatea într-un centru militar și administrativ de primă importanță.
Astăzi, Cetatea de Scaun a Sucevei este unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din Suceava. Restaurată și reabilitată, oferă turiștilor o experiență captivantă în istoria Moldovei medievale.
Cetatea găzduiește numeroase evenimente culturale și festivaluri tematice, printre care Festivalul de Artă Medievală „Ștefan cel Mare”, unde turiștii pot admira demonstrații de lupte medievale, parade cu costume de epocă și concerte de muzică tradițională.
Cum ajungi la Cetatea din Suceava?
Cetatea este situată la marginea municipiului Suceava și poate fi accesată cu mașina personală sau transportul public. Există locuri de parcare pentru vizitatori, iar traseele pietonale din jurul cetății sunt ideale pentru plimbări relaxante.
Programul de vizitare
Programul de vizitare al Cetății de Scaun a Sucevei variază în funcție de sezon și ziua săptămânii. De obicei, cetatea este deschisă de marți până duminică, cu orele de vizitare prelungite în lunile de vară și reduse în sezonul rece. Lunea, cetatea este închisă pentru vizitare.
Pentru a obține informații actualizate și detaliate despre programul de vizitare, este recomandat să consultați site-ul oficial al Muzeului Național al Bucovinei.
Mănăstirea Putna
Dacă plănuiești o călătorie prin Bucovina, nu trebuie să ratezi Mănăstirea Putna. Este unul dintre cele mai importante locuri de pelerinaj din România, un simbol al spiritualității și al istoriei moldovenești.
Mănăstirea Putna a fost ctitorită de Ștefan cel Mare în 1466 și este locul unde marele domnitor și-a dorit să fie înmormântat. De-a lungul timpului, a devenit un important centru cultural și religios, păstrând vie tradiția ortodoxă. Mănăstirea impresionează prin picturile interioare, arhitectura impunătoare și liniștea care domnește în acest loc. Deși a fost restaurată în mai multe rânduri, lăcașul și-a păstrat farmecul original.
Mănăstirea se află în nordul județului Suceava, la aproximativ 70 km de orașul Suceava. Cel mai ușor ajungi cu mașina, drumul fiind accesibil și bine semnalizat. Dacă preferi transportul public, poți lua un tren sau un autobuz până în Rădăuți, iar de acolo un alt mijloc de transport către Putna.
Chilia lui Daniil Sihastrul
Chilia se află în apropierea Mănăstirii Putna. Aici a locuit timp de 20 de ani Daniil Sihastrul, un vestit călugăr și pustnic din secolul al XV-lea, sfetnic al domnitorului Ștefan cel Mare.
Simțind nevoia de mai multă liniște, Daniil Sihastrul s-a retras într-o zonă împădurită și greu accesibilă de pe valea pârâului Vițău, în apropierea actualei localități Putna. Aici a găsit o stâncă în care a săpat două încăperi, din care ieșea foarte rar. Se hrănea modest și primea duminica pe cei care căutau sfat și vindecare.
A fost duhovnicul lui Ștefan cel Mare, pe care l-a îndemnat să construiască Mănăstirea Putna, sfințită în 1470, unde a fost cinstit ca al doilea ctitor.
După această perioadă, căutând mai multă liniște, s-a retras în pădurile de lângă Voroneț, unde și-a făcut o nouă chilie sub stânca Șoimul.
Mănăstirile pictate din Moldova (Patrimoniu UNESCO)
Mănăstirile pictate din Bucovina sunt un ansamblu unic de biserici ortodoxe medievale din nordul României, faimoase pentru frescele lor exterioare impresionante, care datează din secolele XV-XVI. Fiecare biserică este unică în felul ei, având o tematică și culori distincte.
Sunt singurele biserici din ţară şi din Europa cu pictură exterioară, potrivit Muzeului Bucovinei din Suceava.
Datorită valorii lor artistice și spirituale, opt dintre aceste mănăstiri (Moldovița, Humor, Voroneț, Arbore, Sucevița, Probota, Sfântul Ioan din Suceava și Pătrăuți) au fost incluse în patrimoniul mondial UNESCO.
Mănăstirea Voroneț
Mănăstirea Voroneț, supranumită „Capela Sixtină a Orientului”, a fost ctitorită de Ștefan cel Mare în 1488 pe locul unui schit al lui Daniil Sihastrul. Celebră pentru fresca „Judecata de Apoi” de pe fațada de vest și pentru renumitul „albastru de Voroneț”, mănăstirea impresionează prin simbolistica bogată și unicitatea artistică. Catapeteasma din lemn de tisă aurit și frescele interioare, păstrate din vremea lui Ștefan cel Mare, completează valoarea sa spirituală și culturală. În 1547, Mitropolitul Grigorie Roșca a adăugat pridvorul și pictura exterioară. După întreruperea vieții monahale în 1785, aceasta a fost reluată în 1991, sub conducerea Stavroforei Irina Pântescu.
Mănăstirea Sucevița
Mănăstirea Suceviţa marchează finalul marilor creaţii din secolul al XVI-lea, motiv pentru care cercetătorul francez Paul Henry a numit-o „Testamentul artei moldoveneşti”. Biserica mănăstirii, cu hramul „Învierea Domnului”, îmbină stilul arhitecturii moldoveneşti cu influenţe munteneşti, vizibile în pridvoarele deschise şi în pictura interioară. Un element remarcabil al frescelor exterioare este reprezentarea „Scării lui Ioan Sinaitul” pe peretele nordic, cea mai amplă interpretare iconografică românească a judecăţii de după moarte.
Mănăstirea Moldovița
Mănăstirea Moldoviţa, ctitorită de Petru Rareş în 1532, este una dintre cele mai vechi aşezări călugăreşti din Bucovina. Situată între pârâurile Moldoviţa şi Ciumârna, aceasta este împrejmuită cu ziduri de apărare şi este renumită pentru picturile interioare şi exterioare, ce includ scene religioase, istorice şi culturale. În interior, se remarcă „Răstignirea”, considerată cea mai valoroasă reprezentare a acestui subiect în bisericile Bucovinei.
În secolele XV-XVIII, Moldoviţa a fost un important centru cultural, unde se copiau şi împodobeau cărţi bisericeşti. În secolul XVII, aici a funcţionat o şcoală de copişti şi miniaturişti. Mănăstirea a fost desfiinţată în 1785, iar între 1932-1934 şi-a reluat activitatea ca mănăstire de maici. Restaurată între 1954-1960, a fost protejată şi consolidată. În 1975, a primit premiul „Mărul de Aur”
Mănăstirea Humor
Mănăstirea Humor este una dintre cele mai vechi ctitorii medievale din Moldova și prima dintre mănăstirile pictate în exterior, începând din 1530. Frescele exterioare, realizate de Toma Zugravul în 1535, includ opere de artă remarcabile, precum Maria cu Pruncul, Imnul acatist și Asediul Constantinopolului. Arhitectura mănăstirii este deosebită prin introducerea pridvorului deschis și a unei încăperi numite tainiță, destinată păstrării obiectelor de preț în vremuri dificile.
Mănăstirea Arbore
Biserica Arbore, ctitorită de Luca Arbore, portar al Moldovei, este o construcție medievală renumită pentru frescele sale interioare și exterioare. A fost ridicată în 1503 pe valea râului Solca, iar ctitorul său, Luca Arbore, a fost un important boier și apărător al Cetății de Scaun a Sucevei. În 1541, la inițiativa Anei, sora lui Arbore, biserica a fost împodobită cu picturi de o remarcabilă valoare artistică. Mormântul lui Luca Arbore, aflat în pronaos, este un important monument gotic din Bucovina.
Mănăstirea Probota
Mănăstirea Probota, ctitorită de Petru Rareș în 1530, a fost necropola domnească a Moldovei. Aici sunt înmormântați Petru Rareș, Ștefan Rareș, Doamna Elena Rareș și alți membri ai familiei domnitoare. Lăcașul a fost bogat înzestrat și decorat, având o încăpere specială pentru morminte. În 1904, piatra de mormânt a Doamnei Oltea, mama lui Ștefan cel Mare, a fost adusă aici. Ulterior includerii în patrimoniul UNESCO, mănăstirea a fost restaurată între 1996-2001 cu sprijin internațional, redescoperindu-se valoarea sa arhitecturală și artistică.
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava este o mănăstire de călugări cu hramul Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. Construcția bisericii a început în 1514 sub domnia lui Bogdan al III-lea și a fost finalizată în 1522 de fiul său, Ștefăniță Vodă. Frescele interioare au fost realizate în perioada lui Petru Rareș, iar conform unei inscripții descifrate de episcopul Melchisedek în 1893, pictura ar data din timpul lui Petru Șchiopul. Pictura exterioară, inițial strălucitoare, a fost grav afectată în timpul stăpânirii habsburgice, fiind în mare parte acoperită cu tencuială și deteriorată prin lovituri cu ciocanul.
Biserica Pătrăuți
Biserica Pătrăuţi, cunoscută și ca „Biserica Sfânta Cruce din Pătrăuţi”, este prima ctitorie certă a lui Ștefan cel Mare, construită în anul 1487. Piatra de temelie a fost pusă pe 13 iunie 1487, iar pisania în limba slavonă confirmă acest fapt. Situată în județul Suceava, aproape de Mănăstirea Dragomirna, biserica este considerată o bijuterie duhovnicească și artistică a României. Satul Pătrăuţi, unde se află biserica, era deja atestat documentar în vremea lui Alexandru cel Bun.
Muzeul Satului Bucovinean
Muzeul Satului Bucovinean este un muzeu în aer liber situat în Suceava, în apropierea Cetății de Scaun, dedicat conservării și promovării patrimoniului cultural și arhitectural al Bucovinei. Înființat în anii 1970, muzeul a cunoscut o dezvoltare semnificativă după 1990, ajungând să cuprindă peste 30 de obiective, printre care case tradiționale din lemn, anexe gospodărești, ateliere meșteșugărești și instalații tehnice populare.
Amplasat pe o suprafață de aproximativ 6 hectare, în apropierea Cetății de Scaun a Sucevei, muzeul este conceput ca un sat tradițional bucovinean. Printre obiectivele remarcabile se numără Biserica de lemn “Înălțarea Domnului” din Vama, construită în 1783 și relocată în muzeu în 2001, precum și diverse gospodării reprezentative pentru zonele etnografice ale Bucovinei, cum ar fi Câmpulung Moldovenesc, Rădăuți, Vatra Dornei și Fălticeni.
Muzeul găzduiește și instalații tehnice tradiționale, precum moara de apă, oloiernița, piua de sumane și daracul, toate funcționale, oferind vizitatorilor o perspectivă autentică asupra meșteșugurilor și tradițiilor locale. De asemenea, sunt organizate ateliere de olărit, fierărie și lingurărit, ilustrând meșteșugurile practicate în satele bucovinene.
Pe lângă expozițiile permanente, muzeul organizează frecvent evenimente culturale, festivaluri și ateliere interactive, oferind vizitatorilor oportunitatea de a experimenta tradițiile și obiceiurile bucovinene într-un cadru autentic.
Mănăstirea Dragomirna
Construită în stil gotic și moldovenesc, Mănăstirea Dragomirna se remarcă prin zidurile sale înalte și detaliile arhitecturale impresionante. Liniștea acestui loc sfânt și frumusețea decorului natural o transformă într-un punct de atracție pentru turiști și pelerini.
Mănăstirea Dragomirna, situată la doar 12 km de Municipiul Suceava, în satul Mitocu Dragomirnei, a fost construită între anii 1602 și 1609 de către mitropolitul Anastasie Crimca al Moldovei.
Un aspect distinctiv al Mănăstirii Dragomirna este complexul său fortificat, care include ziduri masive de incintă și turnuri de apărare, reflectând atât rolul religios, cât și cel strategic pe care l-a avut de-a lungul secolelor. Biserica principală, cu hramul “Pogorârea Sfântului Duh”, are un stil arhitectural aparte, care combină elemente gotice, bizantine și moldovenești.
complexul este înconjurat de ziduri groase și turnuri de apărare, oferindu-i un aspect de cetate medievală. Aceste fortificații au fost esențiale pentru protejarea mănăstirii în fața atacurilor otomane și poloneze din trecut.
Vizitatorii pot explora atât biserica principală, cât și ansamblul fortificat, beneficiind de ghidaje care oferă informații detaliate despre istoria și arhitectura mănăstirii.
Munții Rarău și Pietrele Doamnei
Munții Rarău sunt un paradis pentru pasionații de drumeții și aventură. Pietrele Doamnei, un ansamblu spectaculos de stânci, oferă priveliști uimitoare asupra întregii regiuni. Traseele montane din această zonă sunt potrivite atât pentru începători, cât și pentru drumeți experimentați.
Eroziunea diferenţială a creat formațiuni stâncoase, cum ar fi turnuri și piramide. Pădurile sunt dominate de molid, iar în zona estică se află rezervația forestieră Codrul secular de la Slătioara, cu exemplare de molid de până la 500 de ani. Pajiștile se află în nord, iar pe Muntele Todirescu se găsește o rezervație botanică cu specii endemice, cum ar fi ghințura și floarea de colț.
Rezervația naturală “Pietrele Doamnei”, situată în nordul Masivului Rarău, județul Suceava, se întinde pe 933 ha și este una dintre cele mai importante rezervații geologice din Carpații Răsăriteni. Numele provine de la formațiunile de stânci calcaroase cu turnuri de până la 70 m, ce conțin fosile marine din perioada cretacică. Legenda spune că în timpul domniei lui Petru Rareș, stâncile au protejat familia acestuia de otomani, dându-le numele de “Pietrele Doamnei”.
Rezervația include și alte formațiuni, cum ar fi Pietrele Buhei și Piatra Zimbrului, și este accesibilă prin mai multe trasee din Câmpulung Moldovenesc. Declarați rezervație naturală mixtă în 2004, Pietrele Doamnei fac parte din situl Natura 2000 Rarău-Giumalău.
Gura Humorului – Parcul de aventură și Pârtia Șoimul
Gura Humorului, un orășel pitoresc situat în inima Bucovinei, atrage anual mii de turiști datorită combinației sale unice de peisaje naturale și atracții turistice. Printre acestea, Pârtia Șoimul și Parcul de Aventură Escalada se remarcă drept destinații de top pentru iubitorii de adrenalină și natură.
Pârtia Șoimul din Gura Humorului oferă condiții excelente pentru schiori și snowboarderi de toate nivelurile. Cu o lungime de aproximativ 1.478 de metri și un grad de dificultate mediu, pârtia este echipată cu instalații moderne de telescaun și nocturnă, permițând practicarea sporturilor de iarnă și pe timp de seară. În sezonul rece, Pârtia Șoimul devine un punct de atracție major pentru turiștii din întreaga țară.
Pentru cei care doresc să-și testeze limitele și să se bucure de activități în aer liber, Parcul de Aventură Escalada din Gura Humorului este locul perfect. Acesta oferă trasee de cățărare de diferite dificultăți, tiroliene și alte activități menite să satisfacă atât copiii, cât și adulții. Parcul este amenajat în mijlocul unei păduri, oferind o experiență autentică în natură și oportunități de recreere pentru întreaga familie.
Pe lângă Pârtia Șoimul și Parcul de Aventură Escalada, Gura Humorului se mândrește cu numeroase alte obiective turistice. Printre acestea se numără Mănăstirea Voroneț, cunoscută pentru albastrul său unic și frescele impresionante, și Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina, care oferă o imagine a tradițiilor și a culturii locale.
Rezervația Tinovul Mare (Poiana Stampei)
Rezervația Tinovul Mare este una dintre cele mai mari turbării (mlaștină) din România, situată în apropierea localității Poiana Stampei. Este o arie protejată de interes național și face parte din Parcul Național Călimani.
S-a format pe parcursul a mii de ani prin acumularea treptată a turbei, un sol specific mlaștinilor acide.
Printre cele mai reprezentative specii de plante se numără roua cerului (Drosera rotundifolia), o plantă carnivoră rară, mesteacănul pitic (Betula nana), precum și diverse specii de mușchi de turbă (Sphagnum).
Rezervația ddăpostește numeroase specii de păsări și mamifere specifice habitatelor umede, inclusiv capra neagră, cerbul carpatin și diverse specii de amfibieni și insecte.
Turbăria se poate vizita pe un traseu amenajat cu podețe din lemn, care permite turiștilor să exploreze zona fără a afecta ecosistemul fragil.
Mocănița Huțulca (Moldovița)
Este una dintre puținele mocănițe din România care încă funcționează și oferă turiștilor o experiență autentică de călătorie cu trenul cu aburi prin peisajele pitorești ale munților. Mocănița Huțulca a fost construită în anul 1888 pentru a deservi industria lemnului din zonă.
În prezent, două trasee principale îi întâmpină pe călători:
- Moldovița – Argel (12,5 km, cu tren pe abur) – Trenul străbate o zonă deosebit de frumoasă, cu păduri dese și sate tradiționale bucovinene.
- Moldovița – Vatra Moldoviței (5 km, cu locomotivă diesel) – La Vatra Moldoviței, turiștii au ocazia să viziteze mănăstirea de o frumusețe răpitoare, parte din patrimoniul cultural și spiritual al Bucovinei.
Pentru a călători cu mocănița este nevoie de rezervare, iar plata se face doar în numerar. Vedeți programul pe site-ul oficial.
Codrul Secular Slătioara
Codrul Secula de la Slătioara este una dintre cele mai vechi și mai bine conservate păduri virgine din Europa, fiind inclusă în Patrimoniul Mondial UNESCO. Ca vechime este depășită doar de o pădure virgină de rășinoase din Germania.
Aici puteți vedea exemplare de molid cu vârste între 300-500 de ani, cu diametre de peste un metru şi înălţimi de 40-50 de metri, alături de brad, tisă, fag. Fauna este diversă, pădurea fiind casă pentru urși, cerbi carpatini, lupi, vulpi, mistreţi, râți, iepuri, veveriţe, jderi, dar şi de corbi, cocoşi de munte, ierunci şi păsări răpitoare.
Deși poate părea paradoxal, tocmai exploatările forestiere au dus la înființarea acestei rezervații naturale. Între anii 1920 și 1930, când pădurile se aflau sub administrarea Fondului Bisericesc Ortodox-Român din Bucovina, s-au tăiat aproximativ 7.200 de metri cubi de lemn, iar mulți arbori monumentali au fost distruși. Tot atunci, cheia Latoace a fost dinamită, potrivit ROMSILVA.
În 1955, pădurea a fost reorganizată, fiind delimitate zone de protecție absolută, unde orice formă de exploatare a fost interzisă.
Salina Cacica
Salina Cacica este una dintre cele mai vechi exploatări de sare din România (secolul al XVIII-lea) și un important obiectiv turistic din Bucovina. Salina a fost deschisă în 1791 de austrieci, în perioada Imperiului Habsburgic.
Exploatarea sării se făcea inițial manual, iar galeriile au fost create fără utilizarea unor utilaje moderne. În trecut, sarea extrasă de aici era utilizată pentru consum intern și exportată în alte regiuni ale Imperiului Austriac.
Aerul salin din interiorul minei este benefic pentru persoanele cu afecțiuni respiratorii, motiv pentru care salina este și un loc preferat pentru terapii.
Salina Cacica oferă o serie de obiective spectaculoase aflate la adâncimi de aproximativ 40-80 de metri:
- Capela Sfânta Varvara – o biserică subterană săpată în sare, dedicată Sfintei Varvara, ocrotitoarea minerilor.
- Lacul Sărat – un mic lac subteran cu apă sărată.
- Sala de dans – o încăpere impresionantă folosită în trecut pentru evenimente festive.
- Galerii și sculpturi în sare – numeroase tuneluri săpate manual și sculpturi din sare.
Mina de sare de la Cacica se vizitează de la jumătatea secolului al XIX-lea, pe un traseu scurt, care s-a păstrat până în prezent. Temperatura în salină este aproximativ 14°C pe tot parcursul anului, așa că este recomandat să ai haine groase chiar și vara.
Muzeul Oului
Bucovina este o zonă celebră pentru tradițiile sale culturale și meșteșugărești. Muzeul Oului din localitatea Vama este dedicat artei încondeierii ouălor, un meșteșug tradițional care este strâns legat de sărbătorile pascale din Bucovina. Ouale încondeiate sunt realizate cu tehnici vechi și sunt decorate cu motive simbolice, care sunt adesea legate de natură, religie sau viața cotidiană. Oul, în această tradiție, este văzut ca un simbol al vieții și al renașterii.
Muzeul găzduiește o colecție impresionantă de ouă încondeiate din diverse colțuri ale lumii, dar în special din Bucovina, iar unele dintre piesele expuse sunt lucrate de meșteșugari locali renumiți. Colecția include ouă de diferite dimensiuni și tipuri, fiecare având un design unic, realizat prin tehnici specifice cum ar fi vopsirea cu ceară, baterea cu ciocanul sau ornamentarea cu fire de mătase.
În plus, muzeul oferă vizitatorilor posibilitatea de a învăța despre procesul de încondeiere și de a participa la ateliere unde pot învăța să decoreze ouă în stilul tradițional.
