Sălajul este un județ adesea trecut cu vederea de turiști, însă ascunde numeroase atracții care așteaptă să fie descoperite. În acest articol îți prezentăm cele mai populare locuri de vizitat în Sălaj.
Judeţul Sălaj este situat în partea de Nord-Vest a României, și se învecinează la Nord cu judeţele Satu-Mare şi Maramureş, la Vest şi Sud-Vest cu judeţul Bihor, iar la Sud-Est cu judeţul Cluj.
Municipiul Zalău este reședința județului. Vestigiile arheologice dezvăluie o istorie bogată a orașului, datând încă din neolitic. Arheologii au descoperit aici urme ce arată prezența oamenilor încă de acum 6.500 de ani.
Orașul se află în apropierea graniţei fostului Imperiu Roman, la doar 8 km de castrul roman Porolissum, una dintre cele mai importante fortificații din Dacia Romană și un sit arheologic remarcabil al României. În Evul Mediu, orașul era un punct de trecere important pe “drumul sării”, legând centrul Europei de Transilvania.
Județul Sălaj se mândrește cu o varietate de atracții turistice, de la biserici de lemn și mănăstiri vechi, la castele impunătoare, băi termale relaxante, muzee captivante și o grădină botanică minunată.
Printre obiectivele turistice de neratat se numără bisericile de lemn din Fildu de Sus, Baica și Racâș, mănăstirile Strâmba, Bic și Bălan, castelele din Jibou și Șimleu Silvaniei, băile termale din Boghiș și Bizușa, muzeele din Zalău, Șimleu Silvaniei, Bocșa și Bobota, precum și castrul roman Porolissum și Grădina Botanică din Jibou.
Iată care sunt principalele locuri de vizitat în Sălaj:
Grădina Botanică „Vasile Fati” din Jibou
Jibou, un oraș mic și liniștit din județul Sălaj, ascunde o adevărată comoară naturală: Grădina Botanică “Vasile Fati”. Această oază de verdeață, întinsă pe 25 de hectare, este unul dintre principalele obiective turistice din Sălaj.
Grădina Botanică Jibou a fost înființată în anul 1968 și poartă numele botanistului Vasile Fati, cel care a avut un rol esențial în dezvoltarea și diversificarea colecției de plante. Astăzi, grădina găzduiește peste 5.000 de specii de plante, de la cele mai comune la cele mai rare și exotice.
Grădina botanică din Jibou este înconjurată de dealuri înalte care o protejează de curenții reci și oferă un climat favorabil pentru creșterea unor specii de plante mai pretențioase.
Unul dintre punctele de atracție ale grădinii îl reprezintă serele, unde vizitatorii pot admira o varietate de plante tropicale și subtropicale, precum orhidee, cactuși, palmieri și ferigi. O altă zonă deosebită este rozariul, care încântă privirea cu sute de soiuri de trandafiri înfloriți.
Unul dintre cele mai apreciate sectoare ale Grădinii Botanice este grădina japoneză. Aceasta a fost amenajată după principiile tradiționale nipone și include elemente precum un pod roșu, un lac cu pești koi, o cascadă și o colecție de bonsai. Atmosfera zen a grădinii japoneze invită la meditație și relaxare.
Grădina Botanică Jibou nu este doar un loc de relaxare, ci și un important centru de educație și cercetare. Aici se organizează periodic expoziții, ateliere și evenimente tematice, menite să educe publicul cu privire la importanța conservării biodiversității.
Ansamblul castelului Wesselényi
Grădina botanică face parte din Ansamblul castelului Wesselényi, cel mai mare ansamblu baroc din Transilvania și unul dintre cele mai importante monumente istorice din România. Construit în secolul al XVIII-lea de către familia nobiliară Wesselényi, castelul impresionează prin arhitectura sa impunătoare, grădinile luxuriante și istoria sa tumultoasă.
Castelul Wesselényi a fost proiectat de arhitectul Franz Wrabetz și construit între anii 1778 și 1810. Clădirea principală are o formă de U, cu două aripi laterale și un corp central. Fațada este decorată cu elemente baroce, precum coloane, pilaștri și frontoane. Interiorul castelului este la fel de impresionant, cu săli spațioase, tavane înalte și decorațiuni bogate.
Ansamblul castelului include și un parc dendrologic de 40 de hectare, amenajat în stil englezesc. Aici se găsesc numeroase specii de arbori și arbuști exotici, alei umbrite, lacuri și poduri romantice. Grădinile castelului au fost renumite în trecut pentru frumusețea lor și au fost comparate cu cele de la Versailles.
După naționalizarea din 1948, castelul a fost transformat în școală și internat, iar parcul a fost neglijat. În 2007, castelul a fost retrocedat moștenitorilor familiei Wesselényi, care l-au vândut în 2021 unei companii maghiare. Această tranzacție a stârnit controverse, deoarece castelul este un monument istoric de importanță națională.
În prezent, castelul se află într-o stare de degradare avansată, iar parcul este închis publicului. Există planuri de restaurare și reabilitare a ansamblului, însă acestea sunt încă în stadiu de proiect.
Program de vizitare pentru Grădina Botanică „Vasile Fati” și ansamblul castelului Wesselényi din Jibou:
Grădina este deschisă publicului pe tot parcursul anului, cu excepția zilelor de 25 Decembrie și 1 Ianuarie, cu un program diferit în funcție de sezon:
- 1 Aprilie – 30 Septembrie: Sectorul Exterior (8:00 – 19:00), Sere Botanice și Complex Acvarii (8:00 – 18:30)
- 1 Octombrie – 31 Martie: Sectorul Exterior (8:00 – 17:00), Sere Botanice și Complex Acvarii (8:00 – 16:30)
Accesul cu animale de companie în grădina botanică este permis.
Grădina Zmeilor
Grădina Zmeilor, situată în apropierea satului Gâlgău Almașului, este o rezervație naturală de tip geologic și peisagistic unică în România. Această zonă protejată se întinde pe o suprafață de aproximativ 3 hectare și impresionează prin formațiunile stâncoase bizare, sculptate de-a lungul mileniilor de forțele naturii.
Numele rezervației provine de la legendele locale care spun că stâncile cu forme ciudate ar fi, de fapt, zmei pietrificați. Aceste formațiuni stâncoase, unele înalte de peste 10 metri, au fost modelate de vânt, ploaie și îngheț, creând un peisaj aproape ireal.
Printre cele mai cunoscute formațiuni se numără “Zmeul” și “Zmeoaica”, două stânci impresionante care domină zona. Alte formațiuni spectaculoase poartă nume sugestive precum “Moșu”, “Eva”, “Dorobanțul” sau “Fata Cătanii”.
Grădina Zmeilor este o destinație ideală pentru iubitorii de natură și aventură. Aici puteți face drumeții pe traseele marcate, puteți admira peisajul spectaculos și puteți descoperi legendele locului.
Se află la aproximativ 9 km de orașul Jibou și 35 km de Zalău. Accesul se face pe drumul național DN1G Huedin-Vâr, iar de acolo există indicatoare care vă conduc până la parcarea rezervației.
Traseul prin Grădina Zmeilor este ușor accesibil și durează aproximativ 1-2 ore.
Castrul roman Porolissum
Porolissum, situat în apropierea comunei Moigrad-Porolissum din județul Sălaj, este cel mai mare și mai bine conservat castru roman din România.
Împăratul Traian a făcut în acest loc un centru militar de graniță în anul 106, pentru a apăra trecerea principală dinspre Munţii Carpaţi spre Dacia Porolissensis.
Porolissum a fost o bază militară strategică pentru legiunile romane, iar ulterior a devenit capitala provinciei Dacia Porolissensis și un important centru economic și cultural.
Ruinele castrului impresionează prin dimensiunile lor impunătoare și prin starea de conservare. Vizitatorii pot explora zidurile de incintă, porțile de acces, clădirile administrative, barăcile soldaților și terme romane.
Porolissum este un adevărat muzeu în aer liber, unde istoria prinde viață. Aici puteți vedea porțile cetății, urme ale străzilor romane și puteți admira amfiteatrul, unde se țineau spectacole și lupte de gladiatori.
Arena amfiteatrului de la Porolissum o depăseste pe cea a amfiteatrului de la Ulpia Traiana – capitala Daciei – colonie edificată de împăratul Traian.
Pentru a face experiența vizitatorilor cât mai captivantă, Porolissum oferă o serie de activități interactive. Puteți participa la ateliere de reconstituire istorică, puteți încerca să trageți cu arcul sau puteți învăța să scrieți cu litere romane. Iar arena de la Porolissum poate găzdui excelente proiecţii de film în aer liber si concerte.
Porolissum se află la aproximativ 40 km de Zalău și 10 km de Jibou. Accesul se face pe drumul județean DJ108J, iar de acolo există indicatoare care vă conduc până la parcarea sitului.
Program de vizitare pentru Castrul roman Porolissum:
Porolissum este deschis publicului pe tot parcursul anului, între orele 09:00 și 21:00.
Buletul de intrare costă 11 lei pentru adulți și 6 lei pentru pensionari, elevi și studenți. Copiii cu vârsta sub 7 ani pot intra gratuit.
De acces gratuit beneficiază și persoanele cu dizabilități și invalidități și însoțitorii, precum și personalul centrelor de informare turistică.
Cetatatea Báthory
Cetatea Báthory din Șimleu Silvaniei a fost construită în secolul al XVI-lea și a servit ca reședință a familiei nobiliare Báthory, una dintre cele mai puternice și influente familii din Transilvania.
Fortificația, aflată în centrul orașului, a fost ridicată în două etape, începând cu secolul al XV-lea. A fost extinsă și transformată într-un castel renascentist în timpul lui Ștefan Báthory.
Cetatea este alcătuită din două incinte fortificate. Elemente arhitecturale renascentiste sunt vizibile în ruinele rămase. Două turnuri circulare și fragmente de ziduri încă mai stau în picioare.
Cetatea a avut un rol important în apărarea zonei împotriva atacurilor otomane și tătărești. De asemenea, a fost un centru administrativ și economic al domeniului Báthory.
A început să se deterioreze după ce a fost abandonată de familia Báthory în secolul al XVIII-lea, iar în prezent este doar o ruină a vechii fortificații. Castelul renascentist, construit de Ștefan Báthory, poate fi văzut doar în documentația ridicării topografice din 1687, din cauza degradării agravate.
Există o legendă locală interesantă legată de cetate și de blazonul familiei Báthory, care prezintă trei dinți de balaur. Se spune că Ștefan Báthory ar fi ucis un balaur în tinerețe, iar cei trei dinți ar proveni de la această creatură mitică.
Castelul este cunoscut în special datorită asocierii sale cu Elisabeta Báthory, contesă maghiară care a intrat în istorie ca fiind una dintre cele mai crude criminale în serie. Legendele spun că Elisabeta Báthory ar fi torturat și ucis sute de tinere în acest castel, însă adevărul istoric este încă subiect de dezbatere.
Cetatea Almașului
Cetatea Almașului, situată lângă satul Almașu , este una dintre cele mai vechi și mai importante fortificații medievale din Transilvania. Construită între anii 1247-1278, cetatea a avut un rol strategic semnificativ de-a lungul istoriei.
Construită inițial ca o fortificație de pământ și lemn, a fost ulterior consolidată cu ziduri de piatră. Cetatea a fost ridicată într-o perioadă marcată de invaziile tătare. Datorită poziției sale dominante pe Valea Almașului, cetatea a jucat un rol crucial în apărarea regiunii împotriva atacurilor.
De-alungul timpului, fortăreața a fost asediată și cucerită de mai multe ori, fiind distrusă și reconstruită în repetate rânduri. Unul dintre cele mai cunoscute episoade este asediul din timpul Războiului de 15 ani, când apărătorii cetății au fost măcelăriți de trupele generalului Basta.
Cetatea avea o formă ovală, cu ziduri groase și turnuri de apărare. În interiorul zidurilor se aflau clădiri rezidențiale, anexe gospodărești și o capelă.
Fortificația a fost abandonată în secolul al XVII-lea și a intrat într-un proces de degradare. În prezent, cetatea se află în ruină, dar încă se mai pot distinge fragmente din ziduri, turnuri și alte construcții.
Muzeul de Istorie și Artă
Muzeul Județean de Istorie și Artă din Zalău este o instituție culturală importantă din județ, care adăpostește o colecție vastă și diversă de exponate ce ilustrează istoria și cultura regiunii.
Înființat în 1951, muzeul s-a dezvoltat constant de-a lungul timpului, îmbogățindu-și patrimoniul și extinzându-și activitatea.
Inițial, muzeul a funcționat într-o singură clădire, dar ulterior s-a extins în două locații: Secția de Istorie “Vasile Lucăcel” și Galeria de Artă “Ioan Sima”.
Muzeul deține peste 90.000 de exponate, organizate în mai multe colecții:
- Arheologie: O colecție impresionantă de artefacte preistorice, dacice, romane și medievale, descoperite în zona Sălajului. Printre acestea se numără unelte, arme, ceramică, bijuterii și statuete.
- Istorie: Documente, fotografii, obiecte de uz casnic și alte artefacte care ilustrează evoluția societății sălăjene de-a lungul timpului.
- Etnografie: O colecție bogată de costume populare, țesături, ceramică, icoane și alte obiecte care reflectă tradițiile și obiceiurile locale.
- Artă: Picturi, sculpturi și grafică semnate de artiști români renumiți, precum Aurel Ciupe, Romulus Ladea sau Ioan Sima.
Bisericile de lemn din Sălaj
Județul Sălaj este recunoscut pentru bogăția sa de biserici de lemn, adevărate comori ale patrimoniului cultural românesc. Aceste lăcașuri de cult, construite începând cu secolul al XVI-lea, impresionează prin arhitectura lor specifică, picturile interioare valoroase și atmosfera încărcată de spiritualitate.
Șapte dintre bisericile de lemn din Sălaj sunt incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO, fiind recunoscute la nivel internațional pentru valoarea lor culturală și istorică excepțională.
Bisericile de lemn din Sălaj se remarcă prin arhitectura lor specifică, caracterizată prin turnurile înalte, acoperișurile înclinate și pridvoarele largi. Interiorul acestor biserici este decorat cu picturi murale realizate în stil bizantin și post-bizantin, reprezentând scene biblice, sfinți și motive florale. Ele sunt construite în mare parte din lemn de stejar, brad sau molid.
Printre cele mai cunoscute biserici de lemn din Sălaj se numără:
- Biserica de lemn din Fildu de Sus: Construită în 1727, este renumită pentru pictura murală interioară bine conservată și pentru turnul său înalt și ascuțit.
- Biserica de lemn din Cizer: Datează din secolul al XVII-lea și se remarcă prin arhitectura sa armonioasă și prin picturile murale valoroase.
- Biserica de lemn din Sălăjeni: Construită în secolul al XVIII-lea, este cunoscută pentru pictura sa interioară impresionantă și pentru acoperișul său înalt.
Bisericile de lemn din Sălaj sunt mai mult decât simple lăcașuri de cult. Ele reprezintă simboluri ale identității culturale și spirituale a comunităților locale, fiind mărturii vii ale tradițiilor și obiceiurilor străvechi.
Bisericile de lemn din Sălaj sunt destinații turistice de neratat pentru toți cei care doresc să descopere frumusețea și autenticitatea patrimoniului cultural românesc. Vizitarea acestor biserici vă va oferi o experiență unică și vă va permite să vă conectați cu istoria și spiritualitatea locului.
Poiana cu narcise
Poiana cu narcise de la Racâș-Hida este o arie protejată de interes național, pe teritoriul administrativ al comunei Hida, în partea vestică a satului Racâș.
Această poiană este o rezervație naturală de tip floristic și peisagistic, cunoscută pentru abundența narciselor sălbatice (Narcissus stellaris și Narcissus augustifolius) care înfloresc aici în fiecare primăvară.
Narcisele înfloresc de obicei între sfârșitul lunii aprilie și mijlocul lunii mai, în funcție de condițiile meteorologice. În această perioadă, poiana se transformă într-un covor alb, parfumat, atrăgând numeroși vizitatori.
Poiana cu narcise se află în apropierea drumului național DN1G, care leagă localitatea Hida de Gâlgău Almașului. Accesul se face pe un drum forestier, iar urcarea până la poiană durează aproximativ 15-20 de minute.
Muzeul de Istorie și Artă
Muzeul Județean de Istorie și Artă din Zalău este o instituție culturală importantă din județ, care adăpostește o colecție vastă și diversă de exponate ce ilustrează istoria și cultura regiunii.
Înființat în 1951, muzeul s-a dezvoltat constant de-a lungul timpului, îmbogățindu-și patrimoniul și extinzându-și activitatea.
Inițial, muzeul a funcționat într-o singură clădire, dar ulterior s-a extins în două locații: Secția de Istorie “Vasile Lucăcel” și Galeria de Artă “Ioan Sima”.
Muzeul deține peste 90.000 de exponate, organizate în mai multe colecții:
- Arheologie: O colecție impresionantă de artefacte preistorice, dacice, romane și medievale, descoperite în zona Sălajului. Printre acestea se numără unelte, arme, ceramică, bijuterii și statuete.
- Istorie: Documente, fotografii, obiecte de uz casnic și alte artefacte care ilustrează evoluția societății sălăjene de-a lungul timpului.
- Etnografie: O colecție bogată de costume populare, țesături, ceramică, icoane și alte obiecte care reflectă tradițiile și obiceiurile locale.
- Artă: Picturi, sculpturi și grafică semnate de artiști români renumiți, precum Aurel Ciupe, Romulus Ladea sau Ioan Sima.
Poate te interesează să vezi și: