Alba Iulia, ridicat pe locul vechiului oraș roman Apulum, este orașul în care s-au scris capitole importante ale istoriei noastre, începând din vremuri antice și până la Marea Unire. Cetatea Alba Carolina este principalul punct de atracție, ce adună zeci de mii de turiști. În acest articol vă prezentăm principalele obiective turistice în Alba Iulia.
Povestea orașului începe în urmă cu mai bine de 2.000 de ani. Aici se afla unul dintre cele mai importante bastioane ale dacilor, până la invazia romană din anul 106. Atunci a fost staționată în acest loc Legiunea a XIII-a Gemina, care a ridicat un castru, care apoi s-a dezvoltat într-un oraș, Apulum.
La 1 noiembrie 1599 la Alba Iulia a avut loc un eveniment care a definit destinul țării noastre – intrarea triumfală în oraş a lui Mihai Viteazul, împreună cu oastea sa, la trei zile după biruinţa de la Şelimbăr. Alba Iulia avea să devină prima capitală a celor trei principate unite, sub domnia lui Mihai viteazul, devenit voievod peste Țara Românescă, Ardeal și Moldova.
Câteva secole mai târziu, Alba Iulia a fost locul în care s-a înfăptuit și Marea Unire de la 1918. Peste 100.000 de români din toate colțurile Transilvaniei au venit atunci la Alba Iulia pentru a participa la marele eveniment. Și, tot aici, a avut și ultima etapă a acestui proces – încoronarea regelui Ferdinand I și a reginei Maria, ca suverani ai României Mari, în anul 1922.
De-alungul istoriei, orașul a avut mai multe denumiri, în timpul diferitelor ocupații: Bălgrad, Weissenburg și Gyulaehervar (toate fac referire la „orașul alb”, nume provenit de la zidurile cetății), şi, mai apoi, Karlsburg („oras al lui Carol”), în onoarea împaratului Carol al VI-lea. Denumirea Alba Iulia a venit pe filiera maghiară, în perioada în care zona se afla sub administrația Regatului Ungariei, conform apulum.ro.
Vezi și principalele locuri de vizitat în județul Alba.
Istoria bogată a orașului prinde viață în cetate, chiar sub ochii turiștilor, prin festivalurile care repun în scenă momente importante din vremea romanilor și din timpurile medievale, dar și prin cele două gărzi – garda austriacă și garda romană.
Nu este doar un oraș plin de istorie și cultură, ci și un loc ideal pentru relaxare. Aici găsești parcuri verzi unde te poți plimba în liniște, cafenele cochete unde te poți bucura de o cafea aromată și restaurante cu preparate delicioase din bucătăria tradițională te așteaptă să le descoperi și numeroase atracții de care să te bucuri.
Alba Iulia atrage zeci de mii de turiști în fiecare an – români care vor să își afle istoria și străini fascinați de cetatea unică în această parte a Europei.
Cele mai bune oferte de cazare în Alba Iulia
- Cazare cu vouchere de vacanță – cele mai bune hoteluri și pensiuni care acceptă plata cu carduri de vacanță
- Cazare aproape de cetatea Alba Carolina – poți lăsa mașina la cazare ca să poți explora orașul pe jos
- Cazare cu piscină în Alba Iulia – ca să te poți răcori pe timpul verii
În rândurile următoare îți prezentăm cele mai importante atracții și obiective turistice în Alba Iulia, pe care nu trebuie să le ratezi dacă ajungi aici:
1. Cetatea Alba Carolina din Alba Iulia
Cetatea Alba Carolina, veche de 300 de ani, este emblema orașului Alba Iulia. Este cea mai mare cetate din România și una dintre cele mai bine conservate fortificații din Europa.
Fortăreața a fost ridicată de Habsburgi între 1715 și 1738, pe locul unor fortificații mai vechi – un castru ridicat de romani și o cetate medievală – ca un punct strategic de apărare împotriva otomanilor. Cetatea a fost proiectată de arhitectul italian Giovanni Morandi Visconti, după un sistem care purta numele de Vauban, foarte apreciat la acea vreme în Europa.
Construcția i-a costat pe Habsburgi în jur de 2 milioane de guldeni de aur, potrivit istoricilor. Pe șantier au muncit peste 20.000 de iobagi aduși din toată Transilvania, care au ridicat cetatea cu materiale din zonă.
Cei care ajung aici pot observa din prima un sistem complex de fortificații, cu trei rânduri de ziduri groase de 2,5 metri și înalte de 10 metri, care se întind pe o suprafață de 110 hectare. Fortificația a fost construită în formă de stea, cu şapte bastioane înalte de 12 metri în fiecare colț, și străbătute de galerii boltite, toate delimitate de şanţuri adânci și dotată cu o infrastructură care să acomodeze 10.000 de soldați pe timp de război.
Numele i-a fost dat de împăratul Carol al VI-lea, în vremea căruia a fost construită, conform albaiuliaqr.ro.
Cetatea nu a fost niciodată cucerită. A fost atacată o singură dată, în 1849, când 8.000 de soldați maghiari au asediat-o fără succes.
Cetatea Alba Carolina a devenit un obiectiv turistic major în Alba Iulia după ce a fost reabilitată. Lucrările s-au încheiat în 2013 și au costat 50 de milioane de euro, bani proveniți din fonduri europene, conform Libertatea.
Program de vizitare pentru Cetatea Alba Carolina
Accesul publicului în Cetatea Alba Carolina este deschis în permanență, așa că te poți plimba la orice oră din zi sau noapte printre zidurile cetății.
De asemenea, intrarerea în cetatea din Alba Iulia este gratuită. Trebuie să plătești însă pentru a vizita muzeele și alte obiective turistice din interiorul fortificației.
2. Catedrala romano-catolică „Sfântul Mihail”
Catedrala episcopală romano-catolică din Cetatea Alba Carolina este un reper important în zonă, fiind cea mai veche catedrală aflată în uz din România și cea mai bătrână clădire din tot județul Alba, conform albaiuliaqr.ro.
Catedrala „Sfântul Mihail” a fost construită în urmă cu aproape 800 de ani, într-un loc în care mai fuseseră ridicate două lăcașe de cult ce au fost distruse. Primul șantier s-a produs în primul deceniu după anul 1000. A fost făcută din blocuri de piatră provenite în parte din zidurile fostului castru roman de la Apulum.
Construcția catedralei a durat mai bine de jumătate de secol. Lucrările au început în 1246 și a fost finalizată la 1300.
Lăcașul a trecut prin perioade negre ale istoriei. A fost scena unui masacru în timpul răscoalei sașilor din 1277, când 2000 de oameni care se refugiaseră între zidurile catedralei au fost ucise. Tot atunci, biserica aflată în construcție a fost incendiată, iar turnul central a fost distrus.
De-alungul timpului, catedrala a fost administrată de mai multe culte bisericești care și-au pus amprenta asupra stilului arhitectural. Așa se face că lăcașul din Alba Iulia înglobează toate stilurile utilizate între secolele X-XVIII: romanic, gotic, renascentist și baroc.
Catedrala romano-catolică „Sfântul Mihail” măsoară în prezent 93 de metri lungime și 62 de metri înălțime, fiind cea mai înaltă clădire din tot județul Alba.
Catedrala adăpostește monumente funerare ale unor mari personalități istorice, între care Iancu de Hunedoara, principele Ioan Sigismund și mama sa, regina Isabella, principii Andrei Bathory, Ștefan Bocskai, Gabriel Bethlen, Gheorghe Rákóczi I, cardinalul Gheorghe Martinuzzi și primul arhitect al cetății bastionare Alba Carolina Giovanni Morando Visconti.
Program vizitare pentru catedrala romano-catolică „Sfântul Mihail”
- În sezonul turistic: Luni – Duminică, între 09:00 și 19:00
- Iarna: Luni – Vineri, între 08:00 și 16:00
Vizitarea turnului catedralei:
- Luni – Sâmbătă, între 09:00 și 17:00
- Duminică, între 12:00 și 17:00
Prețurile biletelor sunt de 8 lei pentru adulți și 4 lei pentru copii.
3. Catedrala Încoronării
Catedrala Încoronării este un monument emblematic al orașului și unul dintre cele mai importante obiective turistice în Alba Iulia. A fost construită special pentru ceremonia de încoronare a regelui Ferdinand I și a reginei Maria în 1922. Portretele celor doi suverani sunt pictate de o parte și de altă a intrării în naos.
A fost un eveniment măreț care a adus în Alba Iulia reprezentanți ai marilor case regale europene, cum ar fi Principesa Beatrice de Bourbon, viitorul Rege George al VI-lea al Angliei (tatăl Reginei Elisabeta a II-a), Regina Elisabeta a Greciei, sau ducele de Genova (Italia).
Peste 30.000 de români au venit la Alba Iulia, care atunci avea doar 10.000 de locuitori, potrivit istoricilor. Iar la parada militară organizată în cinstea încoronării regelui Ferdinand I și a reginei Maria au participat 15.000 de militari.
Catedrala Încoronării a fost construită în stil neobrîncovenesc, după modelul Bisericii Domneşti din Târgovişte, cruce greacă înscrisă.
Pridvorul catedralei este împodobit cu patru plăci care amintesc de momente istorice însemnate petrecute la Alba Iulia:
- Unirea principatelor sub domnia lui Mihai Viteazul, la 1600;
- Tipărirea Noului Testament de la Bălgrad;
- Răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan și momentul „reîntregirii”.
- „Reîntregirea” spirituală a românilor din Transilvania din 1948, când Biserica Greco-Catolică a fost desființată, iar clerul și enoriașii greco-catolici au fost obligați să îmbrățișeze ortodoxia. De aici și denumirea de Catedrala Reîntregirii.
Catedrala a devenit sediul Episcopiei din anul 1975, iar în anul 1998 a fost ridicată la rangul de Arhiepiscopie.
Program de vizitare pentru Catedrala Încoronării
- Luni – Sâmbătă, între 6:30 și 20:00
- Duminica și de sărbători, între 7:30 și 20:00
Accesul este liber.
4. Muzeul Național al Unirii
Pasionații de istorie vor fi fascinați de Muzeul Național al Unirii, situat în inima cetății Alba Carolina. Clădirea „Babilon”, cu două etaje și cu 100 de încăperi, care găzduiește muzeul, a fost construită între 1851 și 1853 pentru a servi drept pavilion de locuințe pentru ofițerii armatei habsburgice din cetate.
Locatarii erau recrutați din toate colțurile imperiului Habsburgic, motiv pentru care se spunea că în această clădire de locuințe se vorbeau toate limbile Pământului. Motiv pentru care localnicii au numit-o „Clădirea Babilon”.
A continuat să fie folosită în scop militar și după Unirea din 1918, pentru a caza ofițeri români.
Imobilul a fost transformat în muzeu abia în 1968, când a fost inaugurat Muzeul Național al Unirii, pentru a comemora 50 de ani de la Marea Unire.
Aici, exponate valoroase ilustrează momentele cheie din istoria țării, cu accent pe Marea Unire din 1918. Sala Unirii este locul unde s-a decis unirea Transilvaniei cu România, un eveniment crucial pentru identitatea noastră națională.
Colecţiile muzeului numără circa 200.000 de obiecte de patrimoniu, exponate din perioada preistorică dacică ce provin de la cetăţile dacice Craiva, Cugir şi Căpâlna, romană – din marele centru urban Apulum și medievală, colecţii de etnografie şi artă populară, numismatică şi o bibliotecă ce conţine 55.000 volume, potrivit site-ului oficial al muzeului.
Piesele de rezistență pe care le pot adminra cei care trec pragul Muzeului Național al Unirii sunt:
- craniul cu trepanație din Epoca bronzului;
- tezaurul dacic de la Lupu;
- trei splendide statuete romane de marmură dedicate zeilor Liber Pater și Nemesis, respectiv eroului Hercule;
- un basorelief înfăţişându-i pe Romulus şi Remus alăptaţi de lupoaică;
- fluierul, haina și șerparul lui Avram Iancu.
Program de vizitare pentru Muzeul Unirii
- Marți-duminică: 10:00-18:00 (mai-septembrie)
- Marți-duminică: 10:00-17:00 (octombrie-aprilie)
Taxa de intrare:
Prețul unui bilet cu care puteți vizita Muzeul Național al Unirii costă 20 de lei pentru adulți, 10 lei pentru studenți și pensionari și 5 lei pentru elevi. Preșcolarii, veteranii de război și persoane cu dizabilități pot intra gratuit.
5. Sala Unirii
Sala Unirii din Alba Iulia este locul în care la 1 Decembrie 1918 a fost proclamată Unirea Transilvaniei cu România. A fost aleasă pentru că era cea mai mare sală din Alba Iulia, pentru că se spune că la Marea Adunare Națională au participat 1.228 de delegați.
În realitate nu ar fi încăput toți, cel puțin nu în același timp. Deși sala ar fi fost mai încăpătoare la vremea respectivă decât în prezent, nu ar fi avut loc mai mult de cel mult 400 de oameni în interior, potrivit istoricului Tudor Roșu.
“Există mărturii foarte clare în acest sens, că nu a încăput toată lumea, pentru că unii încercau să speculeze aceste aspecte şi să reinterpreteze istoria. Mărturiile epocii sunt foarte elocvente, şi anume că nu a intrat toată lumea în acelaşi timp. De asemenea, numărul acesta de 1.228 se referă la delegaţii cu credenţional, ceea ce nu înseamnă că ei neapărat au fost prezenţi toţi la Alba Iulia. Sunt delegaţi pe care naţiunea i-a votat, ei figurează câte 5 pe cercurile electorale, 5 pe un credenţional, plus câte 1, 2 supleanţi, asta nu înseamnă că au venit toţi 5”, a explicat Tudor Roșu, director general adjunct al Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, pentru Agerpres.
Clădirea în care se află Sala Unirii a fost construită în 1900 ca un cazinou pentru militarii austro-ungari. Față de momentul proclamării Unirii, sala a suferit modificări, pentru Încoronarea de la 1922. Aici au fost organizate și banchetele oficiale date cu ocazia încoronării Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria.
În 2018, cu ocazia Centenarului Marii Uniri, sala a fost complet reabilitată, iar lucrările au costat peste 8 milioane de lei.
Program de vizitare pentru Sala Unirii
- Marți-duminică: 10:00-18:00 (mai-septembrie)
- Marți-duminică: 10:00-17:00 (octombrie-aprilie)
Taxa de intrare:
Prețul unui bilet cu care puteți vizita Sala Unirii costă 15 de lei pentru adulți, 7 lei pentru studenți și pensionari și 3 lei pentru elevi. Preșcolarii, veteranii de război și persoane cu dizabilități pot intra gratuit.
Puteți achiziționa și un bilet comun cu care puteți intra atât la Muzeul Unirii, cât și la Sala Unirii, care costă 25 de lei pentru adulți, 10 lei pentru studenți și pensionari și 6 lei pentru elevi.
6. Palatul Principilor
Palatul datează de la sfârșitul secolului al XII-lea – începutul secolului al XIII-lea și a fost reședința principilor Transilvaniei timp de 150 de ani, cât soartă regiunii a fost dirijată de la Alba Iulia.
De-a lungul secolelor, palatul a suferit numeroase transformări și extinderi, reflectând influențe stilistice diverse, de la gotic și renascentist la baroc. Astăzi, complexul cuprinde trei curți interioare, o aripă destinată principelui și familiei sale, o sală de bal, o capelă și diverse alte spații.
Palatul Principilor a avut locatari celebrii, precum: Isabella, ultima regină a Ungariei; Sigismund Bathory, cel care a condus, de jure, cele trei Țări Românești; Mihai Viteazul cel care a unit și de facto Transilvania, Moldova și Țara Românească; principele Gabriel Bethlen, în vremea căruia Alba Iulia a atins maxima sa înflorire.
Transformate în muzeu, încăperile palatului găzduiesc o colecție bogată de exponate ce ilustrează istoria Transilvaniei, de la armuri și arme la documente oficiale și opere de artă. Vizitatorii pot explora viața cotidiană a curții principare, pot admira portretele domnitorilor și pot descoperi detalii fascinante despre evoluția politică și culturală a regiunii.
Atracții principale:
- Sala Scaunelor: Aici se adunau nobilii Transilvaniei pentru a lua decizii importante legate de soarta principatului.
- Apartamentul Principelui: Oferă o imagine a vieții cotidiene a domnitorilor transilvăneni.
- Capela Sfântul Ladislau: O capodoperă a arhitecturii baroce, construită în secolul al XVIII-lea.
- Muzeul Lapidar: Găzduiește o colecție impresionantă de sculpturi și inscripții romane.
- Curțile interioare: Spații verzi pline de farmec, ideale pentru relaxare și admirarea arhitecturii palatului.
Program de vizitare pentru Palatul Principilor Transilvaniei
Palatul poate fi vizitat de marți până duminică, între orele 9:00 și 17:00. În zilele de luni, muzeul este închis.
Prețurile biletelor sunt de 20 de lei pentru adulți, 15 lei pentru seniori (peste 65 de ani) și 5 lei pentru elevi și studenți. Copiii sub 6 ani, persoanele cu nevoi speciale și însoțitorii acestora, angajații muzeelor și jurnaliștii au acces gratuit.
Intrarea se face din jumătate în jumătate de oră, iar ghidajul este inclus în tarif.
7. Porțile cetății din Alba Iulia
Intrarea în Cetatea Alba Carolina se face prin șapte porți spectaculoase, care sunt un obiectiv turistic în sine. Fiecare dintre aceste intrări în cetate este împodobită cu statui inspirate din legendele războaielor antice.
Cea mai impozantă este Poarta a III-a, principalul punct de acces în fortăreață, care se remarcă atât prin dimensiuni, cât și prin decorul bogat care îl glorifică pe împăratul Carol al VI-lea.
Cele șapte porți ale Cetății Alba Carolina:
1. Poarta I: Cunoscută și ca Poarta Principesei, a fost construită în 1736 și este cea mai impozantă poartă a cetății. Este decorată cu sculpturi alegorice și cu stema imperială a Habsburgilor.
2. Poarta a II-a: Numită și Poarta Sălcii, a fost construită în 1735 și oferă acces spre cartierul civil al cetății. Se remarcă prin arcul de triumf deasupra căruia se află un relief cu Sfântul Gheorghe ucigând balaurul.
3. Poarta a III-a: Cunoscută și ca Poarta Vienei, a fost construită în 1736 și este cea mai bogat decorată poartă a cetății. Prezintă sculpturi alegorice, un fronton triunghiular cu stema imperială și o inscripție care comemorează vizita împăratului Carol al VI-lea în 1735.
4. Poarta a IV-a: Numită și Poarta Mică, a fost construită în 1738 și oferă acces spre ravelinul Sfântul Ștefan. Se remarcă prin arcul său simplu și prin grilajul din fier forjat.
5. Poarta a V-a: Cunoscută și ca Poarta Sfântului Gheorghe, a fost construită în 1716 și a fost redeschisă în 2019 după o restaurare amplă. Prezintă un relief cu Sfântul Gheorghe și un fronton triunghiular cu stema Transilvaniei.
6. Poarta a VI-a: Numită și Poarta Sfântului Ioan, a fost construită în secolul al XVII-lea și a fost închisă în secolul al XIX-lea. Ruinele sale pot fi văzute în prezent în interiorul cetății.
7. Poarta a VII-a: Cunoscută și ca Poarta Nouă, a fost construită în 1936 pentru a facilita accesul spre Gara Mare. Este cea mai simplă poartă a cetății, dar oferă o priveliște panoramică frumoasă asupra orașului.
8. Palatul Apor
Palatul Apor a fost construit a doua jumătate a secolului al XVII-lea, între 1670 și 1690, de către familia nobiliară maghiară Apor, una dintre cele mai influente familii din Transilvania.
Clădirea este un exemplu de arhitectură barocă, cu elemente distinctive precum fațada ornamentată, ferestrele mari și balcoanele cu balustrade elaborate.
Inițial, palatul a fost reședința familiei Apor, servind ca locuință și centru de administrare a proprietăților familiei.
De-a lungul secolelor, Palatul Apor a avut diverse funcții administrative. În perioada Habsburgică, a fost folosit ca sediu pentru diverse instituții militare și administrative.
În secolul XX, clădirea a fost utilizată pentru scopuri de protocol și găzduirea oaspeților de seamă ai orașului.
În ultimii ani, au fost inițiate diverse proiecte de restaurare pentru a conserva și pune în valoare Palatul Apor. Aceste proiecte au inclus lucrări de consolidare a structurii, restaurarea fațadei și renovarea interioarelor.
Palatul găzduiește astăzi rectoratul Universității „1 Decembrie 1918″.
9. Biblioteca Batthyaneum
Alba Iulia se mândrește și cu Biblioteca Batthyaneum, care se remarcă ca un veritabil sanctuar al cărții vechi și un reper cultural de o importanță inestimabilă.
Fondată în 1798 de către episcopul catolic Ignațiu Batthyány, biblioteca își mândrește cu o colecție impresionantă de peste 50.000 de volume, cuprinzând manuscrise rare, incunabule (cărți tipărite înainte de 1500), ediții princeps și alte opere prețioase din diverse domenii ale cunoașterii.
Câteva dintre cele mai remarcabile exponate ale bibliotecii includ:
- Codex Aureus: Un manuscris din secolul al IX-lea, scris cu cerneală de aur, ce conține texte religioase.
- Biblia Sacra: O Biblie din secolul al XIII-lea, realizată cu o caligrafie minuțioasă în stil gotic.
- Codex Burgundus: Un manuscris din secolul al XV-lea, ce conține texte medicale și astronomice.
- Incunabule: O colecție bogată de incunabule, cuprinzând primele ediții tipărite ale unor opere clasice și lucrări științifice.
10. Mocănița din Alba Iulia
Trenul turistic circulă pe un traseu cu ecartament îngust între Câmpeni și Abrud, oferind peisaje pitorești ale Munților Apuseni.
Mocănița de la Alba Iulia este specială deoarece deține un vagon de cale îngustă, construit în anul 1912 la Uzinele Gyor din Ungaria. Este un unicat național, fiind singurul exemplar dinclasa pe două osii pentru cale îngustă, păstrat într-o stare atât de bună.
Calea ferată pe care circulă mocănița a fost construită în anul 1895. A funcționat ca rută de aprovizionare și transport de călători până în 1981, după care a fost închisă. În ultimii ani, o porțiune a liniei a fost reabilitată și este utilizată în scopuri turistice.
Obiective turistice în Alba Iulia – HARTĂ
Schimbarea de gardă de la Cetatea Alba Carolina
Când vizitezi Alba Iulia, nu rata o experiență cu adevărat specială: schimbarea de gardă la Cetatea Alba Carolina. Această ceremonie impresionantă, unică în România, reprezintă unul dintre punctele de atracție ale orașului și oferă o incursiune captivantă în istoria sa bogată.
Sub diversele puteri care au deținut-o (austrieci, austro-ungari, români), Cetatea Alba Carolina s-a evidențiat în Transilvania de-a lungul istoriei prin parade și ceremonii militare. Habsburgii foloseau evenimentele pentru a-și demonstra forța, iar românii au perpetuat tradiția, subliniind patriotismul și unitatea națională. Aceste manifestări erau și ocazii importante pentru populația locală.
Schimbarea Gărzii Cetății Alba Carolina a apărut ca o idee în anul 2008, cu scopul de a revitaliza și promova cetatea ca destinație turistică. Inspirația a venit din alte orașe europene cu fortificații istorice, unde ceremonii similare se bucurau de un mare succes.
Când are loc schimbarea gărzii la Alba Iulia
Ceremonialul schimbului de gardă are loc săptămânal în perioada aprilie – octombrie. De regulă spectacolul se desfășoară sâmbăta, la ora 12:00.
Spectacole ample includ schimbul de gardă, itinerarii pe traseul dintre Porțile Cetății și diverse reprezentații militare în interiorul fortificației.
Pot avea loc reprezentații suplimentare și în alte zile, în special de sărbători cum ar fi de 1 mai (Ziua Muncii), 1 iunie (Ziua Copilului), 5 iunie (Ziua Învățătorului) și 15 august (Adormirea Maicii Domnului).
De asemenea, mai sunt uneori organizate ceremonii de seară, de la ora 19:00.
Garda Austriacă a Cetății are trei corpuri distincte: artilerie, infanterie și cavalerie. Fiecare corp are un rol specific în cadrul ceremoniilor și spectacolelor organizate în Cetatea Alba Carolina.
La schimbarea garzii de la Alba Iulia participă, în funcție de zi și eveniment: Garda mică – formată din 13 persoane și 3 cai, sau Garda mare – formată din 25 de persoane și 4 cai.
Pentru un program exact și informații suplimentare, puteți urmări calendarul actualizat pe site-ul oficial al orașului Alba Iulia.
Ce poți vizita în apropiere de Alba Iulia
Județul Alba este foarte ofertant din punct de vedere turistic. Din Alba Iulia nu trebuie să mergi mai mult de o oră cu mașina ca să descoperi castele și cetăți bine conservate, biserici încărcate de istorie sau atracții naturale – peșteri, cascade și lacuri care oferă priveliști spectaculoase.
Castelul Bethlen Haller
Castelul Bethlen-Haller din Cetatea de Baltă a fost construit între anii 1560 și 1624 de către Miklos Bethlen, tatăl cancelarului Transilvaniei, iar în prezent se află în proprietatea companiei Jidvei.
A fost construit ca un castel pentru vânătoare, fără să aibă vreun scop de apărare.
Inspirația pentru design provine din castelele de pe Valea Loarei din Franța, reflectând influențele arhitecturale ale epocii.
De-a lungul secolelor, castelul a cunoscut diverse transformări. Construcția actuală a fost finalizată în anul 1624, iar între anii 1769-1773, castelul a suferit o reamenajare în stil baroc.
Castelul Bethlen-Haller poartă numele primului și ultimului proprietar. Se spune că familia Haller ar fi intrat în posesia sa după ce l-ar fi câștigat la un joc de cărți.
În perioada comunistă castelul s-a degradat semnificativ. A fost transformat în secție de șampanizare, iar în interior locuiau muncitori.
După anul 1989 a fost revendicat și retrocedat familiei Haller, iar ulterior a ajuns în posesia Jidvei. Castelul a fost restaurat, iar în prezent se poate vizita.
Cetatea Țărănească Câlnic
Cetatea Țărănească din Câlnic a concepută şi construită ca reşedinţă nobiliară şi loc de apărare de contele Chyl de Kelling, fiind ulterior preluată de comunitatea săsească.
Cetatea a servit ca refugiu pentru localnici în timpul invaziilor, fiind ulterior extinsă și fortificată.
Biserica evanghelică a fost construită ulterior, în secolul al XV-lea. În interiorul lăcașului se află o colecție valoroasă de fresce medievale, sculpturi și obiecte de cult.
Fortificația prezintă o combinație unică de stiluri arhitecturale, incluzând romanic, gotic și renascentist. Elementele sale notabile includ donjonul masiv, zidurile de apărare, turnurile de veghe și biserica fortificată.
După anul 1700, cetatea şi-a pierdut rolul militar, devenind un spaţiu comunitar şi bisericesc, unde localnicii îşi depozitau hrana şi marcau diverse sărbători.
Din anul 1999 cetatea a fost înscrisă în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
Râpa Roșie
Rezervația Naturală Râpa Roșie este o destinație ideală pentru cei care doresc să se bucure de frumusețea naturii, să admire formațiuni geologice unice și să petreacă timp de calitate în aer liber.
Situată la aproximativ 4 km de orașul Sebeș, Râpa Roșie se remarcă prin caracteristicile geologice deosebite.
Rezervația găzduiește un canion spectaculos format din roci sedimentare roșii, modelate de-a lungul timpului de eroziune. Pereții abrupți ai canionului ating o înălțime de până la 50 de metri.
Pe lângă canionul principal, Râpa Roșie include o serie de alte formațiuni geologice interesante, cum ar fi piramidele de pământ, ciupercile de pământ și coloanele de eroziune.
Zona are o floră și faună bogată, incluzând specii rare și protejate. Dintre speciile de plante se remarcă floarea de colț, garofița de munte și bujorul de munte. Fauna include specii de păsări, mamifere și reptile, precum vulturul pleșuv, cerbul carpatin și vipera.
Peștera Ghețarul de la Scărișoara
Peștera Ghețarul de la Scărișoara este o peșteră carstică renumită pentru blocul masiv de gheață, considerat a fi cel mai mare ghețar subteran din Europa.
Peștera s-a format în urmă cu cel puțin 10.000 de ani, ca urmare a prăbușirii tavanului unei cavități carstice. Gheața s-a acumulat treptat de-a lungul timpului, datorită apei provenite din infiltrații și condens.
Ghețarul are o volum de peste 80.000 de metri cubi și o grosime de până la 50 de metri. Temperatura în interiorul peșterii se menține constantă la aproximativ 0 grade Celsius, pe tot parcursul anului.
Cheile Râmețului
Situate în estul Munților Trascău, Cheile Râmețului reprezintă o rezervație naturală spectaculoasă, formată dintr-o serie de chei săpate în calcare jurasice.
Cu o lungime de aproximativ 2 km și o adâncime de până la 100 de metri, Cheile Râmețului oferă un peisaj grandios, cu pereți abrupți de stâncă, vegetație bogată și un curs de apă cristalin.
Cheile s-au format de-a lungul a milioane de ani, prin acțiunea eroziunii apei. Râul Geoagiu a sculptat treptat calcarele, creând un canion cu pereți abrupți și forme carstice diverse.
Cheile Râmețului găzduiesc și o serie de alte atracții naturale, cum ar fi:
- Peștera Huda lui Papară: O peșteră carstică cu o lungime de aproximativ 80 de metri, renumită pentru formațiunile sale de stalactite și stalagmite.
- Izbucul Ponor: Un izvor carstic ce apare brusc din peretele cheilor, formând o cascadă mică.
Cheile Râmețului pot fi parcurse și pe jos, urmând un traseu turistic marcat cu cruce albastră. Traseul are o lungime de aproximativ 2 km și o dificultate medie, fiind accesibil și familiilor cu copii.
1 Decembrie la Alba Iulia
Ziua Națională a României, celebrată la 1 Decembrie, capătă o semnificație aparte la Alba Iulia, locul proclamării Marii Unirii din 1918. Orașul devine epicentrul festivităților naționale, cu o serie de evenimente ce amintesc de acest moment istoric important. Iată câteva lucruri la care să te aștepți:
- Parada militară: Punctul central al sărbătorii este parada militară grandioasă ce se desfășoară pe principalele bulevarde ale orașului. Participă peste 1.000 de militari din toate armele, vehicule de luptă, transportoare blindate, tehnică militară și avioane survolând spectaculos orașul.
- Ceremonii oficiale: Au loc ceremonii de depuneri de coroane la monumentele eroilor, discursuri ale oficialităților și diverse evenimente comemorative la Sala Unirii și alte locuri istorice din oraș.
- Spectacole folclorice și concerte: Ziua Națională este celebrată cu muzică tradițională, dansuri populare și concerte cu artiști îndrăgiți. Se organizează târguri de meșteșugari și produse tradiționale, unde poți descoperi frumusețea culturii românești.
- Focuri de artificii: Seara se încheie, de obicei, cu un spectaculos foc de artificii ce luminează cerul deasupra Cetății Alba Carolina.
- Atmosferă de sărbătoare: Străzile sunt împodobite cu drapele tricolore, iar oamenii se îmbracă în haine populare sau cu însemne naționale. Orașul este plin de viață, iar atmosfera este una de sărbătoare și mândrie patriotică.
Cele mai tari evenimente culturale din Alba Iulia
Pe parcursul anului, orașul găzduiește o serie de festivaluri renumite, care atrag vizitatori din toată țara și din străinătate.
• AlbaFest: Unul dintre cele mai importante festivaluri de muzică și divertisment din România, AlbaFest are loc în Piața Cetății la sfârșitul lunii iunie. Timp de trei zile, scena festivalului vibrează de muzică pop, rock, folk și electronică, cu nume celebre din industria muzicală românească și internațională.
• Festivalul Internațional de Teatru Alba Iulia: Un reper cultural al orașului, festivalul are loc în luna iulie și reunește spectacole de teatru de excepție din țară și din străinătate, oferind o incursiune fascinantă în universul dramaturgiei.
• Festivalul Medieval Cetatea Alba Carolina: Cu o atmosferă unică, ce te transpune în timp, festivalul medieval revigorează istoria Cetății Alba Carolina în luna august. Reconstituiri istorice, muzică medievală, meșteșuguri tradiționale și delicii culinare specifice epocii te poartă într-o călătorie fascinantă prin Evul Mediu.
• Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF): Alba Iulia este una dintre locațiile gazdă ale acestui important festival de film, care are loc în luna iunie. Proiecții de filme de artă, ateliere și invitați speciali fac din TIFF un eveniment cinematografic de neratat.
• Festivalul de muzică folk “Felinar”: Un festival cu o atmosferă intimă și emoționantă, “Felinar” reunește în luna septembrie muzicieni folk talentați din România, oferind un spațiu ideal pentru a te bucura de muzică de calitate.
• Festivalul Internațional de Muzică Ușoară “Golden Stag”: Un eveniment cu o tradiție bogată, “Golden Stag” aduce pe scena din Alba Iulia, în luna august, nume mari ale muzicii pop românești și internaționale.
Pe lângă festivaluri, Alba Iulia oferă o gamă variată de evenimente culturale pe tot parcursul anului:
- Ziua Unirii: 1 Decembrie este un eveniment important marcat cu parade militare, concerte și festivități, care celebrează unitatea națională.
- Sărbătorile Încoronării: 15-17 mai sunt dedicate comemorării încoronării Regelui Ferdinand și a Reginei Maria în 1922, cu reconstituiri istorice, spectacole și expoziții.
- Zilele Cetății Alba Carolina: Diverse evenimente culturale organizate pe parcursul anului în Cetatea Alba Carolina, oferind o incursiune fascinantă în istoria și cultura orașului.
- Expoziții temporare la Muzeul Național al Unirii: Muzeul organizează periodic expoziții temporare pe diverse teme istorice și culturale, de la arta medievală la istoria recentă a României.
- Spectacole de teatru și concerte la Teatrul Național și Filarmonica de Stat: O gamă variată de spectacole de teatru clasic și contemporan, precum și concerte de muzică clasică și modernă, satisfac gusturile publicului avizat.
